26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin lege în 1998 și trebuie marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național, cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa. Potrivit unei alte ipoteze, tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Și la Craiova, autoritățile publice au onorat steagul Națiunii, înălțându-l pe catargul din fața Teatrului Național. Prefectul de Dolj, Dan Narcis Purcărescu a citit mesajul ministrului de interne, din care amintim că „mândria, în forma ei pură și sinceră, este un sentiment înălțător care motivează și dă sens celor mai profunde trăiri. Așa simțim cu toții când Drapelul nostru Național se înalță pe redute greu de cucerit, grație performanțelor obținute de români. Astăzi, la ceas de sărbătoare, se cuvine să privim câteva secunde în interiorul nostru, acolo unde fiecare dintre noi adăpostim acel sentiment natural, firesc, denumit simplu patriotism”. La rândul său, președintele Consiliului Județean a vorbit despre importanța zilei. „Importanța acestei zile în calendarul sărbătorilor naționale, importanța simbolului pe care îl onorăm împreună, în acest cadru solemn, ni se dezvăluie cel mai bine dacă privim înapoi în timp, în urmă cu 170 de ani, și desprindem din faptele predecesorilor exemplul la care mereu trebuie să ne raportăm. Într-o zi de 26 iunie, în anul 1848, un guvern revoluționar care abia ce luase ființă, Guvernul provizoriu al Țării Românești, se îngrijea mai înainte de orice să ofere națiunii stindardul sub care să-și adune aspirațiile, dedicând primul act pe care îl emitea adoptării steagului tricolor. «Pe-al nostru steag e scris unire» sunt cuvintele de început ale unui cântec patriotic ce i-a însuflețit pe toți cei care au dat măsura eroismului în Războiul pentru întregirea neamului. Acum, în anul Centenarului Marii Uniri, când ne sărbătorim drapelul, suntem datori să ne plecăm frunțile în memoria tuturor celor care au luptat și au murit, servind patria sub culorile lui”, după cum a explicat Ion Prioteasa.
Ultimul care s-a adresat publicului a fost primarul Craiovei, Mihail Genoiu. „Astăzi, marcăm Ziua Drapelului National al României, unul dintre cele mai importante simboluri ale nației noastre. Drapelul tricolor românesc are o tradiție istorică, populară și creștină, fiind un simbol al libertății, frăției și al dreptății. Culorile albastru, galben și roșu ne-au fost alături în toate momentele importante ale istoriei: de la luptele dintre daci și romani când dragonul dacic – strămoșul Tricolorului – era structurat în aceleași culori, în vremea lui Mihai Viteazul, dar și la Revoluția pașoptistă, când drapelul a fost decretat simbol național, având deviza „Dreptate – Frăție” înscrisă pe el”.
arhiva
arhiva
