Concluzia reiese din Raportul privind situația gestionării deșeurilor în județele dunărene, realizat de Asociația Mai Mult Verde alături de Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară.
În acest context, astăzi debutează Săptămâna Apelor, organizată de Asociația Mai Mult Verde în cadrul programului Cu Apele Curate. În cei 3 ani de proiect, au fost colectate peste 200 de tone de deșeuri de pe malurile Dunării și ale afluenților acesteia. Anul acesta, vor fi organizate, în perioada 14-22 martie, mai multe acțiuni de ecologizare pe Dunăre și pe râurile din țară.
Pentru a identifica cauzele și soluțiile relevate în poluarea cu plastic a Dunării, în cadrul programului „Cu apele curate”, a fost analizată modalitatea de gestionare a deșeurilor în localități riverane Dunării plecând de la premisa că principala sursă de poluare a apelor cu plastic sunt sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deșeurilor municipale. În acest scop, au fost solicitate informații de la instituții cu responsabilități în domeniu pentru a identifica cât mai bine care este situația gestionării deșeurilor municipale. Cercetarea a vizat localitățile de pe malul Dunării din 12 județe, localități care pot avea cea mai mare contribuție la poluarea din surse de pe uscat cu deșeuri de plastic, respectiv, Brăila, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman și Tulcea.
Cifrele extrase din Raportul privind situația gestionării deșeurilor în județele dunărene și din Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) nu sunt deloc optimiste, în condițiile în care cele două organizații au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată și buna gestionare a deșeurilor.
Județul Olt se află în top, cu aproape 70% din deșeurile generate rămase necolectate
Astfel, în 3 județe riverane Dunării (Ialomița, Galați și Constanța) nu funcționează un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, în acest caz obligația de gestionare a deșeurilor municipale revenind primăriilor. Probleme sunt și în județele Galați, unde în mediul rural nu se colectează separat, și în Mehedinți, unde acoperirea serviciilor de salubritate este, în medie, de 65,49% (69,59% în mediul urban și de 61,39% în mediul rural) – cea mai redusă acoperire cu aceste servicii din cele 12 județe analizate.
Mai mult, potrivit PJGD, în 5 județe rămân anual zeci de mii de tone de deșeuri necolectate. O mare parte dintre acestea cantități de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt și ploi și ajung mai devreme sau mai târziu în apele Dunării și apoi în Marea Neagră.
Aproape 70% din deșeurile menajere generate în județul Olt rămân anual necolectate, cel mai mare procent dintre cele 12 județe riverane Dunării. Potrivit PJGD, din cele peste 50.000 de tone deșeuri
menajere generate în anul 2019, 67,78% (34.000 tone) au rămas necolectate. Aceeași situație se înregistrează în Caraș-Severin, unde 11.175 tone, reprezentând 31,72% din cantitatea totală de deșeuri generate, nu au fost colectate, în Galați 17% (15.830 tone), Brăila 14% (8.558 tone) și Constanța 1,5% (3.500 tone).
Județele riverane Dunării colectează, în medie, doar 9,73% din cantitatea de plastic generată anual
Când vine vorba de colectarea separată a plasticului, raportat la rata prevăzută de legislația europeană (50%), județul Tulcea este singurul care se remarcă, cu un procent de 18,75% din cantitatea totală de plastic generată anual. La polul opus se află județul Giurgiu, cu numai 5, 27% plastic colectat din cantitatea totală generată. O medie făcută din cifrele raportate de cele 12 județe aflate de-a lungul Dunării arată un procent de 9,73% de plastic colectat separat care ajunge la stațiile de sortare și reciclare.
Performanțe bune și cu rate de reciclare în creștere s-au putut observa în județul Teleorman, în special în localitatea Zimnicea, dar și în două localități din județul Brăila (Frecăței și Mărașu) și în 3 din județul Caraș-Severin (Socol, Berzasca și Pojejena). Aceste rezultate sunt direct legate de existența unor sisteme performante de colectare separată a deșeurilor și respectiv a plasticului.
