Potrivit PE, Uniunea Europeană nu cunoaște bine situația și nu prevede măsuri în domeniu, deci ingerința e o tactică atractivă pentru actori străini răuvoitori și pune în pericol democrația.
Ancheta făcută de Parlamentul European pentru a descoperi modurile în care puterile străine răuvoitoare manipulează informațiile și interferează în Uniunea Europeană pentru a submina procesele democratice a arătat că actorii răuvoitori pot, fără a se teme de consecințe, să influențeze alegeri, să efectueze atacuri cibernetice, să recruteze foști politicieni care au avut poziții înalte și să propage polarizarea în dezbaterea publică.
Faptul că în general nu se conștientizează gravitatea ingerințelor străine și a cazurilor de manipulare a informațiilor de care se fac vinovate cu preponderență Rusia și China este exacerbat de lacunele din legislație și de coordonarea insuficientă dintre țările Uniunii, susține raportul Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE).
În actualul război de agresiune împotriva Ucrainei, guvernul rus a demonstrat că „chiar și informațiile pot fi folosite ca o armă”, deoarece Rusia răspândește „dezinformare fără precedent ca nivel de rea voință și amploare” pentru a-și induce în eroare propriii cetățeni și comunitatea internațională cu privire la război. Parlamentul salută interzicerea recent introdusă la nivelul UE a canalelor de propagandă rusești, cum ar fi Sputnik TV și RT.
Măsuri de contracarare
Parlamentul îndeamnă Uniunea Europeană să creeze o strategie comună pentru a răspunde provocării create de dezinformare, inclusiv prin introducerea unor sancțiuni specifice îndreptate împotriva ingerințelor străine și a campaniilor de dezinformare. Eurodeputații insistă și pe implicarea organizațiilor societății civile în acțiunile de sensibilizare a publicului și de răspândire a informațiilor generale, după bunul exemplu al Taiwanului. Ei subliniază și necesitatea de a colabora la nivel global cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune.
În plus, Parlamentul recomandă să se ia următoarele măsuri:
– mass-media caracterizată prin pluralism și independență, jurnaliștii, verificatorii veridicității informațiilor și cercetătorii ar trebui să primească fonduri publice;
– ar trebui luată în considerare posibilitatea revocării licențelor organizațiilor care distribuie propagandă de stat străină;
– platformele de comunicare socială, care servesc drept vectori pentru ingerința străină, ar trebui obligate să nu mai promoveze conturile neautentice care răspândesc interferențele străine dăunătoare, inclusiv în alte limbi decât engleza;
– universitățile europene ar trebui să reanalizeze cooperarea cu institutele Confucius și platformele chineze de lobby;
– ar trebui clarificate relațiile „extrem de nepotrivite” dintre anumite partide politice europene și Rusia;
– ar trebui interzisă finanțarea din străinătate a partidelor politice europene și naționale;
– ar trebui îmbunătățită urgent securitatea cibernetică și ar trebui întocmită o listă a programelor informatice de supraveghere care să fie considerate ilegale, cum ar fi programul Pegasus;
– ar trebui îngreunat procesul prin care actorii străini pot recruta foști politicieni de rang înalt după ce și-au încheiat mandatul.
Raportul a fost adoptat cu 552 de voturi pentru, 81 împotrivă și 60 abțineri. Pentru mai multe detalii despre recomandări, faceți clic aici.
„În timp ce războiul este în desfășurare în Ucraina, platformele online și întreprinderile din domeniul tehnologiei trebuie să adopte o poziție prin suspendarea conturilor care neagă, glorifică sau justifică agresiunea, crimele de război și crimele împotriva umanității. Pe termen lung, avem nevoie de o strategie clară din partea Comisiei Europene și de norme cu adevărat obligatorii ale UE privind responsabilitatea și transparența pentru platformele online. Reziliența trebuie să fie scutul nostru de protecție – ar trebui să investim masiv în sprijinirea mass-mediei independente de calitate, inclusiv în vecinătatea UE”, a declarat raportoarea Sandra Kalniete (PPE, Letonia).
„Timp de douăzeci de ani, alimentate de mitul sfârșitului istoriei, convinse că nu mai au dușmani, elitele europene au dat dovadă de o naivitate uluitoare și de o lipsă de seriozitate culpabilă. Această comisie, înființată pentru a pune capăt acestei indolențe, a depus eforturi pentru a trezi Europa, astfel încât democrațiile noastre să învețe să se apere.”, a declarat președintele comisiei INGE, Raphaël Glucksmann (S&D, Franța).
Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE), a fost creată în iunie 2020. Mandatul de un an și jumătate al comisiei se încheie pe 23 martie, după circa 50 de audieri în care a consultat în jur de 130 de experți.
arhiva
arhiva
