Judecător, profesor universitar de limba română, soție. Sunt doar trei dintre calitățile Alinei Gioroceanu, autoarea volumului „Texte juridice, perspective lingvistice”. Într-o lume pe fugă, într-un secol în care totul pare a se desfășura pe rețelele de socializare, Casa Universitarilor s-a dovedit neîncăpătoare pentru mulțimea care a luat cu asalt evenimentul. De la colegii de la Tribunalul Olt, la colegi de la catedra de limba română a Facultății de Litere sau simpli iubitori ai literei scrise, mulțimea a fost prezentă la eveniment.
„Alina Gioroceanu mi-a fost profesoară şi nu contenesc să îi mulţumesc pentru reperul care mi-a fost de când a intrat în sala de seminar şi, în continuare, pe parcursul prieteniei noastre”, a mărturisit Xenia Negrea, lector univ. dr. în cadrul Facultății de Litere a Universității din Craiova.
„Lucrarea originală a Alinei Gioroceanu pornește de la o premisă validă, însă adesea neglijată de domeniile de specialitate: societatea este un mare sistem cultural, o sferă înăuntrul căreia interacționează o multitudine de alte sfere culturale care capătă forme în cele mai diverse domenii, printre care și justiția. Interacţiunea este continuă şi diversă. De aici pornește și autoarea când ne propune, încă de la început, să privim justiția ca un act de cultură, dar și invers, căci și a face cultură înseamnă a face justiție”, după cum a explicat autorul prefaței, Decanul Baroului Dolj, Lucian Bernd Săuleanu. „Vreau să o felicit pe autoare, pe doamna Alina Gioroceanu, pentru că a avut curaj, din perspectiva dublă a dumneaei şi de judecătoare şi de profesoară de limba română. Din punctul meu de vedere, ca jurist, este o ipostază oarecum inedită. Este o lucrare curajoasă pentru că vine într-un fel să lămurească, să nuanţeze această importanţă a limbajului. Este evident şi dânsa pleacă de la această premisă că a face justiţie înseamnă şi a face cultură. Autoarea a încercat să lămurească paradigma de construcţie a textelor de drept. Noi, juriştii, suntem dependenţi de claritatea textelor de lege, de lege, în general, şi de comunicare. Pentru jurişti, lucrarea este un instrument de analiză a textelor de lege”, a complet acesta.
Vizibil emoţionată, Alina Gioroceanu a mulţumit tuturor celor care i-au fost alături. Ea a explicat: „Cartea este o carte de specialitate şi este o carte de lingvistică în primul rând aplicată la textul juridic. (…) Scriind această carte, în maniera în care am făcut-o, am făcut hermenutică juridică, în sensul în care am încercat să înţeleg şi să interpretez textul de lege în ideea aplicării lui la situaţii concrete. După ce am finalizat un doctorat în filologie, am început să studiez dreptul, ştiinţele juridice şi era firesc atunci să privesc textul juridic prin lentila şi cu fascinaţia filologului. Predau şi am predat sintaxă şi am căpătat nişte automatisme. Atunci când privesc un text îl segmentez automat în unităţi inferioare şi stabilesc relaţiile dintre acestea. Mă ajută foarte mult în interpretarea juridică pentru că în acest mod, dată fiind legătura dintre sintaxă şi logică, stabilesc şi relaţiile dintre noţiunile juridice şi le facilitez aplicarea”, a punctat autoarea.
„Ceea ce reușește Alina Gioroceanu este să contureze în volumul său o perspectivă originală a juridicului prin asocierea cu limbajul”, mai consideră avocatul Lucian Săuleanu, care susţine că „abordarea sa inedită contribuie la aprofundarea domeniului prin deschiderea de noi orizonturi privind sensurile și semnificațiile limbajului juridic”.
