România este printre ţările care exportă personal înalt calificat. Acesta lucrează mai ales în cercetare, medicină, şi tehnologia informaţiei. România are nevoie de specialişti în formarea cărora a investit, însă nu-i poate opri, căci libera circulaţie şi posibilitatea obţinerii unui nivel de trai mai bun atrag resursa umană înalt calificată spre statele mai avansate, state care recompensează salarial nivelul de calificare şi oferă posibilităţi de dezvoltare profesională şi personală.
Aceasta este una din constatările incluse în studiul „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, în cadrul proiectului EMINET – Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei.
Studiul relevă existenţa unor diferenţe în tendinţele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migraţia circulatorie şi mobilitatea sunt mai accentuate datorită reţelelor ştiinţifice, migraţia medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), datorită specificului activităţii şi dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migraţia cât şi lucrul la distanţă pentru angajatori străini.
Motivele migraţiei
Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine: corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice.
Datele privind amploarea emigraţiei înalt calificate
În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară. În România, în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere cu circa 30% a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenţilor care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării – dezvoltării şi inovării.
În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franţa). Într-o declaraţie recentă a Societăţii Naţionale de Medicină de Familie, se menţiona că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect, referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică, s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700.
Prea puţin se ştie despre comportamentul de migraţie al specialiştilor din domeniul TIC. Specialiştii TIC formaţi în Romania se pare că lucrează mai ales în statele UE precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar şi SUA şi Canada. În ţară, lucrau în 2014 circa 120.000 de specialişti IT şi se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net în domeniu era de 5811 lei în luna ianuarie 2017 (cf. INS), faţă de 2300 lei salariul mediu net pe economie.
Recomandări pentru decidenţi
Pentru o mai bună gestionare a fenomenului emigraţiei, sunt incluse şi o serie de recomandări pentru decidenţi, cum ar fi aceea de a colecta oficial datele despre românii emigraţi, inclusiv sub aspectele nivel de pregătire, ocupaţia, legăturile profesionale cu România, precum şi recomandarea de a creşte fondurile alocate domeniilor înalt calificate afectate de migraţie, cum este cercetarea-dezvoltarea şi medicina. De asemenea, sunt extrem de importante proiectele în colaborare cu diaspora, mai ales pentru cercetare şi medicină. Pentru că principalele cauze care au dus la emigraţia personalului înalt calificat nu pot fi remediate pe termen scurt şi mediu (ex. corupţia din sistemul public), în ambele domenii amintite anterior este necesară încurajarea migraţiei circulare, prin proiecte comune cu specialişti din alte ţări şi schimburi de experienţă, stagii etc. În cazul TIC, se recomandă, printre altele, sprijinirea antreprenoriatului şi simplificarea procedurilor birocratice, o mai bună reglementare a dreptului de proprietate intelectuală în legislaţie şi facilităţi fiscale.
