O nouă reuniune a Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avut loc astăzi, la Palatul Victoria, cu participarea preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, şi guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
Aura Socol a prezentat Raportul de fundamentare, document structurat pe două paliere și alcătuit din șapte capitole. În raport se analizează în detaliu modul în care funcționează zona euro, cum poate influența acest lucru intrarea României în zona euro și gradul de pregătire al economiei românești pentru implementarea acestui obiectiv.
În ceea ce privește gradul de pregătire a economiei românești pentru intrarea în zona euro, rezultatele cercetării arată că România a făcut multe progrese din perspectiva convergenţei. Aura Socol a prezentat trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale:
Ø O rată de creștere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017 şi
Ø O rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice
În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%. În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19(nivel cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an.
Pe parcursul dezbaterilor membrii Comisiei Naţionale au subliniat calitatea ştiinţifică a Raportului de fundamentare, dar şi faptul că perioada de până la adoptarea monedei euro va trebui să reprezinte o perioadă intensă de reforme, de dezvoltare şi modernizare pentru a se atinge pragurile de convergenţă reală.
