Un raport al Comisiei de Afaceri Juridice ar putea contribui la o mai bună protecţie a indicaţiei geografice pentru o serie de produse româneşti precum Covoarele de Cisnădie sau Ceramica din regiunile Corund, Cucuteni, Horezu, Maramureş, Oboga şi Marginea (produse incluse în Anexa III a Studiului Comisiei Europene menţionat în final).
Deputaţii europeni, membri ai Comisiei Afaceri Juridice, au comunicat prin intermediul unei rezoluţii non-legislative votate marţi, faptul că protecţia indicaţiei geografice (GI) ar trebui să cuprindă şi bunurile produse la nivel regional şi local, precum şi produsele artizanale de origine tradiţională, cu scopul de a conserva patrimoniul local şi de a stimula dezvoltarea acestuia. Deputaţii i-au solicitat Comisiei Europene să propună fără întârziere un sistem european unic de protecţie a indicaţiei geografice pentru produsele neagricole.
„Ajutorul Comisiei Afaceri Juridice este binevenit. Acesta reprezintă un prim pas către protecţia europeană a know-how-ului de natură europeană. Este însă în puterea Comisiei Europene să preia cazul , şi sper că va conduce cât de curând la o propunene legislativă europeană, ce face deja parte din dezbaterile Comisiei cu privire la aşteptările de pe piaţa internă pentru luna octombrie”, a declarat raportorul Virginie Rozière (S&D, FR) după vot.
Rezoluţia non-legislativă a comisiei, care sprijină extinderea sistemului de protecţie de la produse agricole la cele ne-agricole a fost aprobată în unanimitate (cu 3 abtineri).
Conservarea patrimoniului cultural și know-how-ul tradițional
Deputaţii din cadrul Comisiei Afaceri Juridice insistă pentru stabilirea unei legislaţii care să aibă ca scop crearea unui sistem de protecţie al indicaţiei geografice, sistem ce ar putea fi folosit pentru identificarea originii geografice, a anumitor proprietăţi sau tehnici tradiţionale ale produselor neagricole, precum cuţitele Laguiole, sticla de Boemia, tartanul scoţian, marmura de Carrara şi tapiteria Aubusson. Deputaţii au scos în evidenţă faptul că „Legătura cu zona de producţie este esenţială pentru a putea identifica specificitatea know-how-ului şi pentru a putea indica calitatea, autenticitatea şi caracteristicile produsului”. De asemenea, indicaţiile geografice pot avea un mare potenţial şi pot atrage beneficii semnificative pentru IMM-uri şi pentru regiunile EU, subliniază europarlamentarii.
Procedura obligatorie de înregistrare
Deputaţii susţin, de asemenea, că mecanismul de înregistrare a produselor ar trebuie să fie „cel mai eficient, simplu, util şi disponibil” şi insistă ca noul sistem să menţină costurile şi birocraţia pentru întreprinderi la un nivel minim.
Textul, aprobat de Comisia pentru Afaceri Juridice, trebuie adoptat de către Parlament, în ansamblul său.
La nivelul UE, este asigurată o protecţie unitară a indicaţiei geografice pentru produsele agricole ce provin din anumite zone geografice şi care posedă anumite proprietăţi sau sunt create conform metodelor tradiţionale. În prezent nu există o protecţie unitară pentru produsele neagricole. Cu toate acestea, 15 dintre statele UE dispun de legislaţii naţionale specifice cu privire la protecţia indicaţiei geografice pentru produsele neagricole, rezultând astfel diferenţe ale nivelului de protecţie între statele membre.
Comisia a lansat o consultare publică in 2014, cu scopul de a afla informaţii din experienţa părţilor interesate, despre protecţia actuală a indicaţiei geografice la nivel naţional şi european, şi de a stabili dacă protecţia UE a indicaţiei geografice ar putea fi extinsă şi pentru produsele neagricole. Consultarea a fost încheiată în luna Octombrie 2014. O majoritate clară a respondenţilor a considerat binevenite posibilele acţiuni la nivelul UE şi a identificat potenţiale beneficii în economice, protecţia consumatorului, sau la nivel cultural.
