Guvernul a adoptat, printr-un Memorandum, Raportul privind implementarea Programului Național de Reformă 2015, Raportul privind implementarea Recomandărilor Specifice de Țară 2015 și documentul sintetic de raportare solicitat de Comisia Europeană în contextul Semestrului european.
Raportul privind implementarea Programului Național de Reformă 2015 și Raportul privind implementarea Recomandărilor Specifice de Țară 2015 reprezintă o radiografie a gradului de realizare, până la data de 30 septembrie anul curent, a măsurilor cuprinse în planurile de acțiuni pentru implementarea PNR 2015 și, respectiv, RST 2015 aprobate de guvern în luna iulie 2015. Planul de acțiuni pentru implementarea PNR 2015 cuprinde 182 de acțiuni, iar cel privind RST 2015 cuprinde 28 de acțiuni (cu etape, indicatori, termene de realizare, bugete și instituții responsabile).
Programul Național de Reformă reprezintă instrumentul de implementare, la nivel național, a Strategiei Europa 2020 și a inițiativelor emblematice care o însoțesc.
Potrivit PNR 2015, reformele prioritare pentru România sunt:
Ø Politica fiscal-bugetară – sunt avute în vedere:
o Îmbunătățirea gestionării investițiilor publice – în acest sens, la nivelul MFP este în derulare un contract de asistență tehnică cu Banca Mondială cu sprijinul căruia va fi îmbunătățit procesul de selecție a investițiilor publice;
o Îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor – ANAF a continuat procesul de reorganizare și a înregistrat progrese în privința reducerii barierelor administrative și combaterea fraudei în domeniul TVA, stimularea emiterii bonurilor fiscale, generalizarea analizei de risc, extinderea surselor de informații fiscale și creșterea gradului de conștientizare a populației privind obligațiile fiscale. De asemenea, în 2015 ANAF a extins la nivel național proiectul pilot ce vizează munca nedeclarată și evaziunea fiscală, înregistrând rezultate încurajatoare.
Ø Îmbunătățirea mediului de afaceri – Între măsurile luate se pot menționa: aprobarea Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015-2020, selectarea unui număr de 175 de proiecte pentru pregătirea Strategiilor de dezvoltare locală în domeniul agriculturii, unul din cele 10 sectoare de viitor prevăzute în Strategia Națională pentru Competitivitate. În ceea ce privește accesul IMM-urilor la finanțare, a continuat implementarea instrumentelor financiare cu alocări de la bugetul de stat și din Fondul European de Dezvoltare Rurală 2007-2013, de care au beneficiat 4.824 de IMM-uri. De asemenea, prin FEDR 2007-2013 au fost finanțate 145 de structuri de susținere a afacerilor (de exemplu, clustere, poli de competitivitate) și 4.324 de întreprinderi, majoritatea IMM-uri, au fost sprijinite să-și dezvolte capacitatea tehnologică.
Ø Administrația publică – Principalele angajamente asumate în acest domeniu sunt orientate către sporirea eficienţei administraţiei publice (componentele referitoare la descentralizare, management performant, calitatea reglementărilor, reducerea birocraţiei), îmbunătăţirea condiţiilor privind locuirea la nivel naţional, îmbunătăţirea administrării fondurilor europene, asigurarea securităţii reţelelor şi a sistemelor informatice şi continuarea reformei privind sistemul de achiziţii publice.
Obiectivele naționale Europa 2020 sunt:
Ø Ocuparea forței de muncă – Măsurile au vizat, în principal, asigurarea accesului lucrătorilor la formare pe tot parcursul vieţii şi îmbunătăţirea capacităţii de integrare şi reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor inactive şi a şomerilor de lungă durată. Bugetul asigurărilor de şomaj a finanţat încadrarea în muncă a aproximativ 280.000 de persoane, iar alte aproximativ 255.000 de persoane au beneficiat de programe de formare profesională continuă finanţate din Fondul Social European. Pentru a îmbunătăţi calitatea ocupării în mediul rural, în zonele în care posibilităţile de angajare sunt reduse, au fost avute în vedere măsuri destinate dezvoltării antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu, precum şi înfiinţarea de noi întreprinderi, fiind create aproximativ 23.000 de locuri de muncă.
Ø Cercetare, dezvoltare și inovare – Între rezultate, menționăm faptul că de la bugetul de stat au fost finanțate 1.555 de proiecte pentru dezvoltarea resurselor umane şi au fost finalizate şase proiecte de infrastructură mare, iar prin FEDR 2007-2013 au fost finalizate 82 de proiecte de infrastructură. Pentru stimularea creșterii investițiilor private au fost susținute financiar din fonduri naționale și europene 1.062 de întreprinderi pentru implementarea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare. De asemenea, a fost finanțată participarea cercetătorilor români la peste 408 proiecte de cercetare-dezvoltare europene și internaționale.
Ø Mediu și schimbări climatice – S-au înregistrat progrese în operaţionalizarea Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice 2013-2020 şi în aplicarea mai eficientă a legislaţiei de mediu a UE referitoare la evaluarea strategică de mediu şi la evaluarea impactului asupra mediului, dar și în modernizarea transportului rutier, feroviar şi aerian şi în împădurirea sau refacerea terenurilor degradate.
Ø Surse regenerabile de energie – Prin continuarea aplicării schemei de acordare a certificatelor verzi, în anul 2015, au fost puşi în funcţiune peste 800 MW nou instalaţi în grupuri energetice utilizând surse regenerabile de energie. La creşterea ponderii energiei din surse regenerabile au contribuit, de asemenea, proiectele de investiţii finanţate prin fonduri europene dar şi proiectele finanţate din Fondul de Mediu.
Ø Eficiență energetică – 38 de operatori economici au beneficiat în 2015 de finanțări prin schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență. Au fost realizate progrese şi în derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort pentru care, în anul 2015, s-au virat 52,6 mil. lei către 13 unităţi administrativ-teritoriale. Pentru reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, au fost contractate 138 de proiecte prin care se vor reabilita termic 49.135 de apartamente.
Ø Educație – Guvernul a aprobat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România și Strategia națională pentru învățământul terțiar 2015-2020.
Ø Incluziune socială – Măsurile au urmărit, în special, integrarea socio-economică a persoanelor din grupurile vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, reducerea dezechilibrelor socio-economice între zonele urbane şi cele rurale, în paralel cu crearea condiţiilor pentru creşterea participării persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii. Prin fonduri europene a fost sprijinită financiar participarea a 51.070 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile la programe integrate de măsuri active sau de calificare/recalificare, iar din bugetul asigurărilor de şomaj a fost finanţată încadrarea în muncă a aproximativ 124.750 de persoane provenind din mediul rural.
Ø Sănătate – A fost demarată implementarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020.
Programul Național de Reformă constituie platforma-cadru pentru definirea reformelor structurale și a priorităților de dezvoltare care ghidează evoluția României până în anul 2020, în concordanță cu obiectivele Strategiei Europa 2020. PNR este actualizat anual pentru a prelua prioritățile stabilite prin documentele strategice și angajamentele asumate de România, ca stat membru UE, în procesul Semestrului european.
Recomandările Specifice de Ţară constituie îndrumări anuale din partea Consiliului UE privind direcţiile de reformă pe care statele membre UE trebuie să le abordeze pentru reluarea creşterii economice. Ele sunt realizate pe baza unei analize a performanţei economice şi sociale din fiecare stat membru pentru anul precedent şi ţin cont de priorităţile stabilite la nivelul UE în cadrul documentului numit Analiza Anuală a Creşterii. În anul 2015, România a primit patru recomandări, acoperind domeniile: (1) implementarea programului de asistenţă financiară, (2) consolidarea fiscal-bugetară, (3) piaţa muncii, educaţie, sănătate şi (4) guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat.
