Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de trei dintre procurorii preferați ai Laurei Codruța Kovesi. Procurorii Marius Bogdan Bulancea, procuror șef secție, Paul Silviu Dumitriu, procuror șef adjunct secție și Jean Nicolae Uncheșelu de la Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală. Cei trei sunt acuzați de „exercitarea funcției cu gravă neglijență”, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată.
În motivarea acțiunii disciplinare s-au reținut următoarele:
I. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual care reglementează competența DNA:
Prin conduita adoptată de procurorul șef secție și procurorul șef adjunct secție, în ceea ce privește înregistrarea denunțului formulat la 31 ianuarie 2017 și constituirea dosarului cunoscut opiniei publice drept ‘Ordonanța 13’, anterior completării denunțului cu elemente noi de natură să atragă competența DNA au fost nesocotite dispozițiile art. 294 alin. 1 și 3 din Codul de procedură penală (‘CPP), art. 58 alin. 1 și 2 din CPP, dispozițiile procedurale din Legea nr. 78/2000 și din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 și art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările ulterioare.
II. Cu referire la nerespectarea normelor de drept procesual în efectuarea urmăririi penale:
Nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuțiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, soluția de clasare fără a efectua acte de urmărire penală ca urmare a incidenței unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale și, pe de altă parte, să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate și legalitate care nu cad sub incidența controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror (art. 294 alin. 3 din CPP și art. 315 alin. 1 lit. b din același cod și respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP).
Totodată, inspectorii judiciari au reținut în sarcina procurorului șef secție încălcarea dispozițiilor art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP, manifestată în raport de măsurile dispuse în ceea ce privește efectuarea urmăririi penale în dosar (în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz și cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituții, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate) și neexercitarea din oficiu a atribuțiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispozițiilor legale, raportat și la dispozițiile art. 30 alin. 1 lit. a din Regulamentul de ordine interioară al DNA, aprobat prin Ordinul nr. 1643/C/15.05.2015 al Ministrului Justiției, publicat în Monitorul Oficial nr. 350 din 21 mai 2015.
Urmarea imediată produsă, reținută în rezoluție, deși nu condiționează existența abaterii disciplinare săvârșită în modalitatea identificată (gravă neglijență), constă în:
– încălcarea gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art. 1 alin. 4 din Constituție, astfel cum s-a constatat deja prin Decizia nr. 68 din 27.02.2017 pronunțată de către Curtea Constituțională, în raport de conduita adoptată de procurorii cercetați, care s-au considerat competenți să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative și, implicit, legalitatea adoptării ordonanței de urgență a Guvernului;
– deteriorarea încrederii și a respectului opiniei publice față de funcția de magistrat, cu consecința afectării imaginii justiției, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetați, concretizată în încălcarea normelor de procedură penală arătate, s-a constatat de către Curtea Constituțională, prin aceeași decizie, faptul că Ministerul Public nu doar că și-a depășit atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar și-a și arogat atribuții ce aparțin Curții Constituționale sau puterii legislative.
Acțiunea disciplinară a fost înaintată Secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraților în cauză.
