Pe 06 martie 2019, Instituţia Prefectului a emis Ordinul nr. 112 în baza căruia Direcția pentru Agricultură a verificat o serie de patiserii, cofetării, fast-food, restaurant/catering, pizzerii, magazine aflate în incinta şcolilor. Redăm, în continuare, raportul integral al controlului:
Verificarea calităţii şi conformităţii produselor alimentare obţinute cu folosirea ingredientelor pe baza de lapte s-au realizat de către echipe mixte de control formate din inspectorii de la Direcţia pentru Agricultură Dolj, de la Direcţia Sanitar Veterinară Dolj şi comisari de la Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Acţiunile mixte de control au vizat nereguli precum:
– prepararea şi comercializarea unor produse de patiserie, coferărie, fast-food, etc., cu utilizarea în procesul de fabricaţie a unor specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, prezentate prin sistemul de etichetare ca având în compoziţie lapte şi produse din lapte: unt, brânză proaspătă, telemea, caşcaval, etc.
– neconformitatea produselor sub aspectul compoziţiei fizico-chimice în raport cu sistemul de etichetare a produselor alimentare obţinute prin adaos de ingrediente din lapte;
– deficienţe privind siguranţa alimentară, trasabilitatea produselor finite şi a materiilor prime/auxiliare.
În cadrul acţiunii de inspecţie s-a procedat la:
– verificarea conformităţii produselor alimentare ce se comercializează în raport cu înscrisurile de compoziţie din sistemul de etichetare;
– verificarea parametrilor fizico-chimici ai produselor alimentare obţinute prin procesarea laptelui şi/sau a unor produse lactate, provenite din comerţ intracomunitar şi comercializate pe piaţa României;
– decelarea adaosurilor de grăsimi de origine vegetală din produse alimentare obţinute prin procesarea laptelui şi/sau a unor produse lactate, provenite din comerţul intracomunitar şi comercializate pe piaţa României.
– verificarea modului de utilizare şi declarare pe etichetă a unor aditivi alimentari şi alergeni în produsele alimentare obţinute prin procesarea laptelui şi/sau a unor produse lactate, provenite din comerţ intracomunitar şi comercializate pe piaţa României;
– verificarea respectării cerinţelor generale de igienă, în conformitate cu prevederile art. 3, art. 4 şi art. 5 şi Anexei II la Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la:
– verificarea condiţiilor de manipulare şi transport a produselor alimentare obţinute prin procesarea laptelui şi/sau a produselor lactate (menţinerea condiţiilor de igienă şi a lanţului frigorific pe durata transportului);
– respectarea cerinţelor de control al temperaturii;
– existenţa unor proceduri cu privire la aplicarea bunelor practici de igienă;
– respectarea lanţului frigorific pe tot parcursul folosierii produselor;
– respectarea condiţiilor de igienă cu referire la spaţiile şi facilităţile de depozitare şi comercializare, echipamente, managementul deşeurilor, protecţia împotriva dăunătorilor, alimentarea cu apă, etc.
– verificarea trasabilităţii loturilor de produse alimentare obţinute prin procesarea laptelui şi/sau a unor produse lactate, provenite din comerţ intracomunitar şi comercializate pe piaţa României depozitate/comercializate, precum şi a procedurilor privind asigurarea trasabilităţii şi retragerea produselor neconforme de pe piaţă, elaborate de către operatorii depozitelor autorizate/înregistrate sanitar veterinar;
– verificrea modului de marcare, de identificare şi etichetare a produselor alimentare obţinute prin procesarea laptelui şi/sau a unor produse lactate, provenite din comerţ intracomunitar şi comercializate pe piaţa României în conformitate cu prevederile Capitolului IV şi V din Secţiunea IX, Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;
– verificarea legalităţii documentelor de provenienţă pe circuitul comercial al produselor comercializate;
– modul de expunere în vederea comercializării a sortimentelor de produse alimentare care conţin şi adaosuri de grăsimi de origine vegetală, astfel încât consumatorului să nu i se creeze confuzii în momentul în care este pus în situaţia să facă o alegere conformă cu interesele sale.
Verificarea aspectelor mai sus menţionate s-a realizat de către reprezentanţii instituţiilor amintite anterior potrivit atribuţiilor şi competenţelor specifice, în unităţile de alimentaţie publică din reţeaua HoReCa: restaurante, pizzerii, cantine, unităţi de tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, inclusiv în magazine/chioşcuri situate în incinta şcolilor.
Rezultate constatate în urma verificărilor
Produsele de patiserie, cofetărie, fast-food sunt preparate complexe, ce prezintă, în funcţie de compoziţie, calităţi nutritive şi energetice superioare, care prin aspectul şi gustul lor atrag un segment larg de consumatori, cu vârste diferite, dar mai ales un număr însemnat de tineri.
Având în vedere considerentul mai sus amintit acţiunile de inspecţie au vizat în primul rând magazinele/chioşcurile situate în incina şcolilor, precum şi patiseriile, cofetăriile, unităţile tip fast-food, etc. situate, de asemenea, în proximitatea liceelor şi şcolilor din Craiova.
Controlul s-a realizat la un număr total de 47 operatori economici, repartizaţi în funcţie de profilul activităţii desfăşurate astfel:
- magazine/chioşcuri – 13;
- patiserii – 21;
- patiserie/fast-food – 2;
- fast-food – 2;
- patiserii/cofetării – 5;
- pizzerii – 4.
Din cele 34 de unităţi de producţie supuse controlului un număr de 10 unităţi, reprezentând un procent de aproximativ 30% nu utilizează în procesul de fabricaţie grăsimi higrogenate, iar 24 de unităţi de producţie de produse de patiserie, cofetărie, fast-food, pizzerii, reprezentând un procent de 70 % utilizează în procesul de fabricaţie diferite specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin afişarea unor etichete în care se menţionează că produsele conţin brânză, caşcaval, etc.
În urma analizării ingredientelor folosite la producerea produselor de patiserie, cofetărie, fast-food, etc. s-a constatat că materiile prime folosite în reţetele de fabricaţie sunt înlocuite cu următoarele produse care conţin în procente diferite grăsimi hidrogenate:
- Toping Goldina Pizza, ţara de provenienţă Polonia;
- Specialitate în saramură, ţara de provenienţă România;
- Akadia Double Cream, ţara de provenienţă R. Moldova;
- Premium Laguna, ţara de provenienţă Polonia;
- Specialitate în saramură, ţara de provenienţă Bulgaria;
- Pizza toping răzuit, ţara de provenienţă România;
- Upi goldi, ţara de provenienţă Polonia;
- Pizza frist, ţara de provenienţă România;
- Specialitate grecească, ţara de provenienţă Grecia;
- Specialitate tip goldi, ţara de provenienţă Polonia;
- Pizza club, ţara de provenienţă Grecia;
- Pizza toping, ţara de provenienţă Polonia;
- Specialitate albă bulgărească, ţara de provenienţă Bulgaria;
- Specialitate pe bază de uleiuri vegetale, ţara de provenienţă Bulgaria;
- Toping pizza, ţara de provenienţă România;
- Specialitate în saramură şi grăsimi vegetale, ţara de provenienţă Bulgaria;
- Delicatese în saramură, ţara de provenienţă Bulgaria;
- Goldi, ţara de provenienţă Polonia;
- Alpina, ţara de provenienţă Belgia;
- Delicatese, ţara de provenienţă Bulgaria;
- Koliba specialitatea pizzarului, ţara de provenienţă România;
- Frozen grande pizza, ţara de provenienţă Polonia;
- Rosette cremă vegetală, ţara de provenienţă Polonia
- Pizza toping, ţara de provenienţă Danemarca.
Toate topingurile, specialităţile, cremele, etc. folosite, mai sun menţionate, au în compoziţie ulei de palmier în procente diferite şi provin din următoarele ţări:
– Polonia – 8 produse;
– R. Bulgaria – 6 produse;
– România – 5 produse;
– Grecia – 2 produse;
– Danemarca, R. Moldova şi Belgia – câte un produs fiecare.
Din cele 28 unităţi şcolare verificate s-a constatat că 11 dintre acestea deţin magazine/patiserii care expun spre comercializare produse de patiserie, fast-food, etc.
La următoarele unităţi de învăţământ: Colegiul Naţional Elena Cuza, L.P.S. Petrache Trişcu, Liceul Traian Vuia şi Şcoala Gimnazială nr. 24, Sfântul Gheorghe se comercializau numai produse cu ingrediente pe bază de grăsimi hidrogenate.
La Colegiul Naţional Carol I, Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti, Colegiul Tehnic Energetic şi Colegiul Ştefan Odobleja se comercializau atât produse de patiserie şi fast-food care conţineau ingrediente pe bază de grăsimi hidrogenate cât şi ingrediente pe bază de lapte.
S-au identificat două unităţi de învăţământ la care se comercializau produse de patiserie, cofetărie, fast-food obţinute numai din ingrediente naturale, pe bază de lapte, acestea fiind: Şcoala Gimnazială Alexandru Macedonski, Şcoala Gimnazială nr. 39, Nicolae Bălcescu.
Menţionăm că până în secolul XX, uleiul de palmier era produs şi folosit la scară redusă în satele africane şi abia după 1920 a devenit un important produs de export, datorită comercianţilor europeni din Scoţia şi Anglia care au inteles calităţile produsului şi au estimat oportunităţile de dezvoltare.
Până în anii 1970 uleiul de palmier a fost folosit în industrie, însă din anul 2007, acesta a devenit al doilea cel mai popular ulei comestibil din lume, fiind cel mai utilizat ulei vegetal în industria alimentară.
Uleiul de palmier atât de mult folosit în industria alimentară, constituit în proporţie de 50% din grăsimi saturate este semilichid şi rezistent la procesele oxidative, deci nu râncezeşte uşor, nu se degradează uşor în timpul gătirii (prăjirii).
Cu tot succesul înregistrat uleiul de palmier în ultimii ani a fost în centrul a numeroase polemici legate în special de posibilele efecte colaterale asupra sănătăţii, iar Autoritatea Europeană a Standardelor Alimentare (EFSA) a avertizat că substanţele găsite în uleiul de palmier sunt cancerigene şi că inclusiv un consum moderat al substanţelor respective reprezentă un risc pentru copii.
Deşi nutriţioniştii, medicii şi cercetătorii în domeniu recunosc că în acest moment nu avem studii ştiinţifice consistente care să susţină într-adevăr, fără umbră de dubiu, nocivitatea acestui ulei, admit că folosirea lui în exces crează creşterea colesterolului şi probabilitatea afecţiunilor cardiovasculare precum şi creşterea substanţelor inflamatorii circulante în sânge care favorizează apariţia unor boli precum diabet, ateroscleroză, tumori.
Este important de precizat că alături de folosirea în prepararea produselor de patiserie, cofetărie, fast-food, grăsimile din palmier se încorporează în amestecuri utilizate pentru fabricarea diverselor produse alimentare, precum sosuri, crème, îngheţată, snacks-uri, biscuiţi, margarină, şi chiar în multe alimente pentru copii, cum ar fi biscuiţii pentru sugari şi laptele praf, etc.
Pentru nereguli precum dezinformarea consumatorilor şi substituirea produselor procesate din lapte cu specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, dar şi pentru neregului privind încălcarea normelor igienico-sanitare şi siguranţă alimentară, au fost aplicate 12 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 41 000 lei şi 2 avertismente.
Concluzii
Producţia de produse de patiserie şi cofetărie, reprezentată într-un procent de aproximativ 50% de foetaje: pateuri, saleuri, comercializate în cele mai multe cazuri cu diverse umpluturi de brânză, urdă, mere, rahat, creme de ciocolată, vanilie, etc. a cunoscut în România, în ultimii ani o dinamică fără precedent a valorii consumului.
Cele mai multe produse de patiserie expuse la comercializare în momentul controlului în Craiova foloseau ca ingrediente diverse amestecuri albe şi topinguri care conţin grăsimi hidrogenate pe bază de ulei de palimer în diferite procente.
Raportat la modul şi ritmul de consum, produsele de patisserie, fast-food şi pizza sunt mult apreciate şi consummate de o mare parte de consumatori, aceştea fiind reprezentaţi în perioada de activitate şcolară şi nu numai de elevi care le consideră o variantă rapidă şi savuroasă de satisfacere a nevoilor alimentare.
Nu trebuie uitat că la produsele de patiserie vândute prin intermediul unităţilor de producţie se alătură şi piaţa patiseriei ambalate, de tip industrial, care deţine o ridicată cotă de piaţă, cu cea mai rapidă creştere şi implicit un număr mare de consumatori.
Generaţia tânără, reprezentată de copii şi tinerii impune noile tendinţe culinare şi consumă zilnic sau de mai multe ori pe zi, în cantităţi foarte mari de produse de pariserie, fast-food, etc.
Pornind de la ideea că un consummator educat face mai mult decât multe organisme de control la un loc, consumatorii tineri trebuie educaţi în privinţa consumului de produse alimentare sănătoase de la vârste fragede alături de studierea sistemului de etichetare înainte de a lua decizia de achiziţionare a unui produs.
Altfel spus, pe măsură ce cultura produsului sănătos creşte, consumatorii devin interesaţi de ingredientele folosite la preparare, dar şi de provenienţa acestora.
Potrivit tendinţelor din ultimii ani, obiceiurile de consum ale românilor în general şi a tinerilor în special, bazate pe produse de patiserie în prima parte a zilei şi pe produse tip fast-food, pizza, etc. în partea a doua a zilei, bogate în grăsimi hidrogenate cumulative, care se alătură băuturilor carbogazoase, energizantelor, etc. trebuie să reprezinte un semn mare de îngrijorare care să materializeze prin luarea de măsuri urgente de reducere sau de stopare.
Preocuparea cadrelor didactice privind sănătatea şi prevenirea obezităţii şi a bolilor în rândul tinerilor, constrângerile impuse de reglementările care ţin de modul de etichetare a produselor, precum şi creşterea numărului de inspecţii privind respectarea normelor legislative reprezintă pentru moment pârghiile de protecţie a consumatorului din România.
