Muzeul Cărții și Exilului Românesc îi aduce un omagiu lui Miron Kiropol, scriitor și pictor, unul dintre donatorii prin a căror importantă contribuție a fost constituit fondul nostru muzeal.
Miron Kiropol s-a născut la București, la data de 29 septembrie 1936. A absolvit Liceul „Dimitrie Cantemir”, după care a urmat, timp de un an, cursurile Facultății de Litere, din cadrul Universității București. În anul 1963, a debutat cu versuri în revista „Contemporanul”, iar editorial în anul 1967, cu „Jocul lui Adam”. Au urmat alte două volume de poezii: „Schimbarea la față”, în anul 1968 și „Rosarium”, în anul 1969, cel de-al doilea fiind nedifuzat și ulterior distrus de autorități, după plecarea din țară a autorului. În anul 1969, aflat la un colocviu de poezie în Belgia, sub impactul evenimentelor produse de invadarea Cehoslovaciei, Miron Kiropol a hotărât să nu se mai întoarcă în România.
Volumul „Rosarium” a fost, însă, recuperat și cuprins ulterior, alături de „Jocul lui Adam” și „Schimbarea la față”, între coperțile volumului „Rosarium redividus” publicat la Editura „Timpul” (2022), o trilogie poetică ce cuprinde poeziile din „perioada românească” a lui Miron Kiropol.
În primii ani de exil, Miron Kiropol a lucrat ca paznic la Muzeul de Artă Modernă de la Beaubourg și a început să picteze, tablourile lui fiind expuse la „Galeria Cérès Franco” și la „Galeria Carpentras” din sudul Franței. Cu trecerea timpului, a început să scrie proză și poezie în limba franceză, tipărind în anii 1980 șase volume de versuri, iar în 1992 un volum de proză memorialistică, numit „Diotima”. De-a lungul anilor ’90 a publicat mai multe volume fundamentale: „Această pierdere” (1992), apoi versiunea românească a primului volum din „Diotima” (1997), conţinând dublul paginilor din ediţia franceză, al doilea volum (1998), precum şi „Făt-Frumos din lacrimă” (I-II, 1994-1996), epopee proiectată în mai multe volume ce vor însuma între zece şi cincisprezece mii de versuri. A tradus în româneşte din Eugenio Montale, Cecco Angiolieri, Dino Campana, Salvatore Quasimodo şi din lirica olandeză contemporană, iar în franceză din Ion Caraion şi Mircea Dinescu.
În anul 1992, Miron Kiropol a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi cu Premiul Academiei Române. În anul 1997, la primul Festival Internaţional de Poezie de la Oradea, i-a fost acordat Premiul Opera Omnia.
Colecția „Miron Kiropol”, intrată în patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc în anul 2023, cuprinde numeroase cărți din biblioteca personală, evidențiate fiind cărțile pe care scriitorul le-a iubit, dar și cărțile de autor, printre care se regăsește volumul de versuri „Jocul lui Adam”, ce reprezintă debutul editorial al lui Miron Kiropol, unul dintre cele trei volume scrise în limba română până la plecarea din țară. Printre exponatele ce fac parte din colecție, se regăsesc numeroase manuscrise cu însemnări olografe: manuscrisul volumului „Cerul ne-a întâlnit în pustie”, semnat sub pseudonimul Ion Recrutul, apărut la Editura Junimea (1999); traducerea poemului „Deși nimic” de George Bacovia, cu specificația „poemul nu a fost publicat în volumul Plomb”; caiete manuscris denumite „Poezii 1981” și „Poezii 1983”, ce conțin texte olograf în original, în limba română și limba franceză; manuscrisul volumului de traduceri „Sonete. William Shakespeare”; manuscrisul volumului de traduceri „Poésies. Comment lire Eminescu en français”, cu mențiunea „tapuscrit de traductions d’Eminescu”; manuscrisul volumului „Numele pietrelor sfinte, cu mențiunea „manuscrit recopié par Miron”; manuscrisul volumului „Fortăreața”.
Donația conține, de asemenea, obiecte personale, fotografii și corespondență cu personalități din țară și din exil. Amintim aici corespondența cu Vintilă Horia, George Uscătescu, Ileana Mălăncioiu, Ion Pop, Eugen Simion, Mircea Ciobanu, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Constantin Abăluță, Ioan Țepelea, Constanța Buzea, Mircea Zaciu, Alexandru Sfârlea, Alex Dohi, Letiția Ilea și Magda Cârneci. Se regăsesc în această colecție și numeroase tablouri semnate de Miron Kiropol, fotografii și documente în original, documente duplicat și fotocopii care țin de viața, precum și de evoluția poetului și pictorului: certificat de botez, buletin de naștere, diplomă de maturitate (duplicat) sau legitimație de student (Institut Catholique de Paris, eliberată la data de 19 dec. 1968).
Previous ArticleCod galben pe Jiu