În ultimii ani, România a trecut prin experienţa unei ajustări fiscale de tip cantitativ, cu serioase implicaţii sociale şi efecte reduse în planul relansării economice. Realitatea economică arată că austeritatea bugetară nu constituie, în sine, cheia problemelor economice, în absenţa politicilor care să faciliteze creșterea economică, crearea de locuri de muncă și reducerea impactului social al ajustării fiscale.
Obiective fundamentale
1) Un sistem european performant al finanţelor publice – eficient, transparent, previzibil, care să conducă la creşterea veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare şi nu prin creşterea poverii fiscale asupra economiei;
2) Asigurarea stabilităţii macroeconomice şi a sustenabilităţii datoriei publice, prin menţinerea deficitului bugetar în trendul actual de consolidare fiscală;
3) Simplificarea sistemului de taxe şi crearea predictibilităţii într-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat şi public;
4) Creşterea calităţii finanţelor publice, întărirea disciplinei şi a guvernanţei fiscale, precum şi reducerea deciziei discreţionare în politicile fiscale şi bugetare, în condiţiile aceloraşi reguli ale jocului pentru toţi contribuabilii;
5) Diminuarea corupţiei prin transparentizarea folosirii banului public, în paralel cu regândirea achiziţiilor publice în baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficienţă.
Creşterea rapidă a potenţialului de convergenţă cu UE poate fi realizată numai prin continuarea procesului dezinflaţionist, consolidarea sistemului finanţelor publice şi menţinerea în limite sustenabile a deficitului extern. Pe termen mediu, un cadru investiţional competitiv îşi va demonstra viabilitatea prin atragerea unui volum crescut de investiţii străine, iar pe termen lung, obiectivul prioritar constă în susţinerea capitalului autohton autentic, într-un efort de reindustrializare privată a României. În acelaşi timp, în dimensiunea sa financiar-bugetară, modelul economic de dezvoltare va fi axat pe investiţii publice de antrenare, acele investiţii menite să susţină infrastructura, agricultură şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată.
6) Promovarea Parteneriatului Public – Privat, ca mecanism esenţial de atragere a finanţărilor pentru marile proiecte de infrastructură;
7) Dezvoltarea sistemul informatic integrat național pentru execuţia bugetară în timp real;
8) Generalizarea sistemul SEAP – sistemul electronic de achiziţii publice, pentru toate achiziţiile publice la nivel central şi local.
9) Stimularea sectorului privat şi crearea de locuri de muncă.
Obiectivul economic fundamental al programului de guvernare este crearea de locuri de muncă, statul asigurand, printr-un cadru instituţional stimulativ, mediul economic necesar creării de locuri de muncă.
Anul 2014 reprezintă un an de referinţă în care Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, are o contribuţie majoră pentru şi în sprijinul mediului de afaceri din România, prin actele normative fiscale intrate în vigoare începând cu data de 01.01.2014 precum şi prin actele normative emise, publicate în Monitorul Oficial şi aplicabile în anul 2014.
