Muzeul Olteniei îşi va îmbogăţi patrimoniul cu un important tezaur monetar. Acesta a fost descoperit în ultimele decenii în regiune. Cele aproximativ 1.500 de monede din argint au fost găsite, în ianuarie 2013, în localitatea doljeană Bulzeşti. „Ne bucură mult faptul că reuşim, încă o dată, să sprijinim Muzeul Olteniei pentru a-şi îndeplini unul dintre cele mai însemnate roluri ale sale, acela de a prelua obiecte de o deosebită importanţă istorică, pentru a le păstra şi a le pune în valoare, prin cercetare şi prin prezentarea lor către publicul larg”, consideră Ion Prioteasa, președintele CJ Dolj.
Consilierii judeţeni au aprobat, la sfârşitul lunii ianuarie, alocarea unei sume de 100.000 lei, care va fi folosită de Muzeul Olteniei, în anul 2014, pentru cumpărarea unor obiecte de patrimoniu care vor îmbogăţi colecţiile instituţiei.
Monedele datează, cele mai multe, din perioada domniei lui Mihai Viteazul și au fost găsite de un localnic. Acest tezaur a fost predat în custodia Muzeului Olteniei şi, pe tot parcursul anului trecut, Direcţia Judeţeană de Cultură Dolj s-a ocupat de evaluarea lor. În urma expertizei, finalizată acum câteva zile, s-a stabilit că valoarea totală este de aproape 43.000 euro, iar suma cuvenită persoanei care a făcut descoperirea este de 40% din această valoare.
La rândul său, directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, a precizat că tezaurul monetar de la Bulzeşti are o inestimabilă valoare documentară, în special prin unicitatea unora dintre piesele care îl compun. „Tezaurul de la Bulzeşti conţine 1.473 monede din argint, datate în secolul al XVI-lea, care provin, practic, din toate regatele şi imperiile medievale europene, majoritatea lor din Imperiul Otoman. Unele dintre piese sunt rare şi chiar singulare între descoperirile din Oltenia şi, din cunoştinţele noastre, din ţară, amintind aici un teston emis în numele lui Carol al IX-lea, regele Franţei, un taler Johann Wilhelm I sau un ort emis de oraşul Nürenberg. Cum cea mai recentă dintre monedele descoperite la Bulzeşti datează din 1590, opinia noastră este că tezaurul ar fi fost îngropat în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, în contextul agitat al războiului dintre Liga Sfântă şi Imperiul Otoman, la care au participat şi domnii Ţărilor Române, în frunte cu Mihai Viteazul”.
