„Melancolia lui Don Quijote. Bolile sufletului în Secolul de Aur”

Instituto Cervantes din Bucureşti şi Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită joi, 21 aprilie 2016, de la ora 18:30, la o masă rotundă cu prilejul comemorării celui de-al IV-lea Centenar de la moartea lui Miguel de Cervantes. Invitați vor fi Prof. Univ. Dr. Octavian Buda şi medicul scriitor spaniol SlavkoZupcic. Evenimentul va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu.
Romanul Don Quijote de la Mancha a oferit cititorilor, de-a lungul celor 401 ani de la publicare, o multitudine de posibile grile de lectură. Este oare, atunci, posibil să aplicăm metoda patografiei asupra acestei fabuloase cărţi considerate de majoritatea criticilor literari drept primul roman modern? Este posibil să pătrundem în universul inedit al lui Don Quijote, în delirul său fundamental despre cavaleri rătăcitori şi femei de o frumuseţe inegalabilă cum este cea a Dulcineei din Toboso? Sau să ne apropiem de accesele de stupizenie, dublate de surprinzătoare înţelepciune, ale lui Sancho Panza?
Oprindu-ne asupra textului lui Cervantes din această perspectivă şi aplicându-i conceptele medicinei şi psihiatriei zilelor noastre, vom vedea cum melancolia lui Quijote devine, într-o lectură intervenţionistă, depresie sau manie sau sindrom psihotic sau tulburare delirantă.
Ghizi în această încercare de a găsi răspunsuri la toate întrebările legate de nebunia lui Cervantes ne vor fi Prof. univ. dr. Octavian Buda – șeful catedrei de Istoria Medicinei, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi medicul scriitor spaniol Slavko Zupcic, specialist în psihiatrie şi istoria medicinei.
Slavko Zupcic (Venezuela, 1970) este scriitor, medic psihiatru şi specialist în medicina muncii, Doctor în medicină al Universităţii Autonome din Barcelona, cu o teză de istoria medicinei intitulată Medicul şi scriitorul: Andreas Rösclaub (1708-1835) şi Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling (1775-1854). Printre cărţile publicate de Slavko Zupcic amintim o dramatică evocare a figurii paterne în Dragi Sol (Fundarte, Caracas, 1989), 583104: pizzas pizzas pizzas (Fundarte, Caracas, 1995), tonul escatologic din romanul Barbie (Grupo Eclepsidra, Caracas, 1995), Tres novelas (El otro el mismo, Venezuela, 2006), peripeţiile unui detectiv particular în Giuliana Labolita: El caso de Pepe Toledo (Ediciones B, Bogotá, 2006) și versatilitatea registrelor stilistice abordate în povestirile din volumul Médicos taxistas, escritores (Sudaquia, New York, 2014). În cei aproape 20 de ani de carieră literară, a primit numeroase premii între care Premiul Maracay pentru proză (1988), Premiul pentru cel mai bun articol umoristic al cotidianului El Nacional (Caracas, 2006), a fost selectat spre a face parte din grupul de scriitori tineri cunoscut ca Bogotá 39 (Bogotá, 2007) şi a primit premiul Concursului Iberoamerican pentru Arte (acordat de Colegiul Medicilor din Spania, 2014). Povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii literare venezuelane şi iberoamericane și au fost traduse în portugheză, italiană, germană, engleză, maghiară şi frnaceză. În prezent locuieşte în Spania, la Valencia, unde lucrează ca medic de urgenţă la Consorţiul de Spitale Provinciale din Castellón, scrie la Mediterráneo de Castellón şi actualizează săptămânal blogul său, Cuartientos de Slavko Zupcic.
Octavian Buda este licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti (1992) şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997), precum și
Doctor în ştiinţe medicale. Este profesor universitar – Facultatea de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti, Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Din 1993 este redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. A publicat articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul Cultural, precum și studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele Viaţa Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi Civilizaţie, Astra.
Printre cărţile publicate amintim: Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf, Bucureşti, 2007; Despre regenerarea şi… degenerarea unei naţiuni, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.

Comentarii

comentarii