La aproximativ 20 kilometri de Slatina, pe șoseaua care face legătura dintre Găneasa și Caracal, ascunsă bine privirilor barbare, se înalță Sfânta Mănăstire Brâncoveni. Biserica cea mare a manastirii este inchinata Adormirii Maicii Domnului, iar biserica bolnita, aflata in afara zidurilor complexului monahal, este inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. Tot în afara zidurilor Mănăstirii, pe aleea ce face legătura cu bolnița, se află Izvorul Tamaduirii.

Ansamblul Arhitectural Brâncoveni a fost ridicat în secolul al XV-lea. Prima atestare documentara a acesteia dateaza din anii 1582-1583. Izvoarele istorice amintesc faptul că Matei Basarab și nepotul său, Preda Brâncoveanu, s-ar fi vindecat cu apa Izvorului. Drept răsplată, între anii 1634-1640 reabilitează Sfânta Mănăstire și construiesc chiliile, turnul clopotnita, casele si beciurile domnesti, picteaza ctitoria stramosilor sai si ridica ziduri de aparare, dand asezamantului un aspect de fortareata. Din vremea lui Matei Basarab se pastreaza turnul-clopotnita, spatioasele pivnite boltite, precum si zidul de aparare prevazut cu creneluri.

Biserica cea mica, inchinata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, a fost ridicata in anul 1700 si a devenit ulterior bolnita manastirii, aici fiind savarsite slujbele pentru monahii bolnavi si ranitii de razboi adapostiti uneori aici. Pictura din bolnita, lucrata in fresca, intr-un deosebit stil bizantin, este de o valoare inestimabila.

Avariată grav in urma cutremurului din anul 1837-1838, biserica cea mare a fost partial recladita, in anul 1842.

Intre anii 1940-1959, manastirea a fost ocupata de o obste de maici, dar in urma decretului 410, din anul 1959, dat de Gheorghiu Dej, ea a fost desfiintata, in incinta acesteia infiintandu-se un azil de batrani. Cu aceasta ocazie, izvorul tamaduitor a fost mutat, din fata bisericii, in afara incintei, asa cum se vede pana astazi. Mai apoi, vreme de aproape 20 de ani, locul a ramas parasit.

In anul 1975, Directia Monumentelor Istorice a inceput lucrarile de refacere a caselor domnesti. Abia dupa anul 1980 au fost aduse aici cateva maici de la Manastirea Clocociov si au inceput primele reparatii. Biserica cea mare s-a redeschis insa abia in anul 1985, ca manastire de maici.

Catapeteasma bisericii mari este cea originala, din lemn, avand inca si azi o sculptura bogat ornamentata, aurita. Pictura dateaza din anul 1837, autorii fiind necunoscuti. Bolnita dateaza din anul 1702, aceasta fiind construita in plan triconc. In pronaos sunt inmormantati Papa Brancoveanu, tatal Sfantului Constantin Brancoveanu, mama si bunica lui, iar in pridvor este inmormantata jupanita Celea.

In beciul cel mare al manastirii, aflat sub Staretie, s-a amenajat un lapidariu model, unde au fost adapostite vremelnic si sculpturi de la bisericile daramate din Bucuresti. In muzeul manastirii se pastreaza coloanele Manastirii Vacaresti, icoane din secolul al XVIII-lea si pietrele funerare ale lui Ghica Voda, Barbu Vacarescu si ale postelnicului Dumitrescu.

În prezent, Sfânta Mănăstire este restaurată cu ajutorul fondurilor europene prin Programul Operațional Regional, Axa Prioritară V, Conservarea, Protejarea, Promovarea și Dezvoltarea Patrimoniului Natural și Cultural, iar valoarea proiectului este de 15.145.637 lei.

Comentarii

comentarii

Comments are closed.

Te rugam dezactiveaza functia ADBLOCK din browserul tau pentru a avea acces pe site ! Multumim !