Vineri, de la oea 19:00, Orchestra Simfonică a Filarmonicii “Oltenia” Craiova prezintă MAHLER – SIMFONIA a IV-a – dirijor Walter Attanasi (Italia), solistă Natalia Roman (soprană, Italia).
În program:
Mihail Jora: „La Piață”, suită de balet (orchestrația: Andrea Riderelli)
Gustav Mahler: Simfonia nr. 4 în Sol major
Orchestra Simfonică a Filarmonicii „Oltenia” Craiova, sub bagheta maestrului Walter Attanasi, şef de orchestră ce a evoluat pe scena prestigioasei Scala din Milano, interpretează Simfonia nr. 4 de Mahler, o invitaţie de a regăsi paradisul copilăriei. Limpede ca un cer senin de vară, această încântătoare pagină muzicală diferă total de cele trei simfonii anterioare compuse de Mahler, partea finală aducând în mod original un cântec de copil, interpretat de soprana italiană Natalia Roman. Solista a susţinut numeroase roluri în teatre de prestigiu, cum sunt Teatrul din Padova, Regio di Parma, Rossini Opera Festival, Sovana, Trieste, Trenito. Rolul Violetei din Traviata l-a jucat de peste 300 de ori!
Walter Attanasi, dirijor de marcă al generaţiei sale
Născut la Trieste, Walter Attanasi, considerat unul dintre cei mai interesanţi şefi de orchestră ai generaţiei sale, a fost invitat să dirijeze un vast repertoriu simfonic şi de operă pentru diverse şi prestigioase colective artistice, teatre şi festivaluri internaţionale, cum sunt Il Teatro alla Scala di Milano, l’Arena di Verona, il San Carlo di Napoli.
Versatilitatea sa artistică i-a oferit posibilitatea de a colabora şi cu mari jazzmani şi cu importante instituţii, precum Umbria Jazz, Global Forum din Roma, Diane Reeves, Quincy Jones, Stefano Di Battista, Roberto Gatto, Danilo Rea, Flavio Boltro. Vasta sa discografie cuprinde: „Stabat Mater” de G. Rossini, toate simfoniile de Beethoven, înregistrări cu lucrări de Leoš Janaček şi A. Dvořák.
De-a lungul carierei sale artistice, a fost director muzical al Todi Music Fest (S.U.A., Virginia), director de proiecte muzicale al Operei Africa din Pretoria – Johannesburg şi dirijor principal invitat al Orchestrei filarmonice „Bohuslav Martinu” din Zlín. Este Cetăţean de Onoare al oraşului Portsmouth din Virginia, S.U.A. Actualmente, este director al festivalurilor Italian Arte Fest, Umbria Music Fest International, director muzical al Operei Române din Craiova şi dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Oltenia” Craiova.
Natalia Roman, soprana care a dorit să cânte în patria lui Puccini
Natalia Roman a interpretat numeroase roluri în teatre de prestigiu, cum sunt Teatrul din Padova, Regio di Parma, Rossini Opera Festival, Sovana, Trieste, Trenito. Rolul Violetei din Traviata l-a jucat de peste 300 de ori! În Rigoletto a interpretat rolul principal, cel al Gildei; în Boema – rolurile lui Mimi şi Museta; în Don Giovanni – Zerlina, dar şi Dona Ana, un rol foarte dificil…
A avut onoarea să cânte pe aceeaşi scenă cu celebri cântăreţi, cum e Mariella Devia, una dintre cele mai mari soprane din lume. A cântat, de asemenea, cu Bruno Pratico, un bariton cu renume, cu Giuseppe Giacomini, care face parte din glorioasa generaţie a lui Pavarotti. A fost invitată şi de alte teatre din lume; la Montreal l-a avut ca partener de scenă pe Gino Quilico, un bariton de faimă mondială.
Şansa sa a fost întânirea cu Luisa Veninni, la începutul carierei. Luisa Vennini este, la rândul ei, eleva unei mari celebrităţi, Gigna Cigna, o soprană dramatică care a cântat de 500 de ori în Turandot. Gigna Cigna a fost discipola unei alte soprane cu renume – Hariclea Darclee, pentru care a scris opere însuşi Giacomo Puccini. Astfel, soprana Natalia Roman face parte din a patra generaţie de artişti prin care străbate spiritul lui Puccini…
Mihail Jora – „La Piață”, suită de balet (orchestrația: Andrea Riderelli)
Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elementelor melodice și ritmice, specifice cântecului popular. A fost printre primii compozitori care au întrezărit virtuțile artistice ale baletului, „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”. Orchestratorul suitei „La piaţă” , Andrea Riderelli, a desfăşurat o primă parte a activităţii sale în România, la pupitrul celor mai importante orchestre ale Filarmonicilor din ţară. Dintre acestea s-au evidenţiat concertele la pupitrul Orchestrei de Cameră Radio şi al Filarmonicii George Enescu Bucureşti unde, printre alte propuneri repertoriale, a prezentat în primă audiţie o serie de lucrări din creaţia contemporană.
Gustav Mahler – Simfonia nr. 4 în Sol major
Comparativ cu restul simfoniilor sale, cea de-a IV-a este cea mai restrânsă ca întindere şi dispune de cel mai modest aparat orchestral. Caracterul ludic, „copilăros” al lucrării nu poate fi negat, de vreme ce Mahler însuşi îşi caracteriza astfel simfonia într-o scrisoare către prietena sa Natalie Bauer-Lechner. S-a afirmat, de altfel, că lucrării îi lipseşte profunzimea specifică celorlalte creaţii de gen, mai ales în cazul Simfoniilor a III-a şi a V-a, însă se pare că Simfonia a IV-a intenţiona să reprezinte iniţial un amplu final ataşat celei anterioare. Cu toate acestea, analizată ca lucrare autonomă, Simfonia a IV-a rămâne o compoziţie extrem de complexă şi subtilă, aşa cum transpare cu precădere din primele trei mişcări. Din punctul de vedere al unor critici obtuzi, cântecul de final pare de neacceptat pentru o lucrare de asemenea anvergură. Într-adevăr, pare destul de stranie ideea compozitorului de a utiliza un cântec simplu expus de orchestră ca şi încheiere de simfonie, numai că tocmai acest cântec reprezintă motivul tematic în care se originează, spre a se dezvolta ulterior celelalte mişcări.
