Muzeul Cărții și Exilului Românesc aduce un omagiu lui Leonid Mămăligă (pseudonim literar L. M. Arcade), personalitate marcantă a exilului românesc din Franța, promotor neobosit al culturii române în spațiul occidental.
Leonid Mămăligă s-a născut la Vaslui, la data de 13 iulie 1921, în familia ofițerului Mina Mămăligă și al soției lui, Sempronia. A urmat școala primară și liceul la Lugoj și Lipscani, iar în 1944 a absolvit cursurile Facultății de Drept din București. În paralel a urmat cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București, fără a susține, însă, examenul de licență.
A debutat cu versuri în anul 1943, în revista „Iconar”, din Cernăuți, și cu articole în publicațiile „Vremea” și „Dreptatea”. În anul 1946 a obținut din partea guvernului francez o bursă de studii de doctorat în economie, iar în anul 1947 s-a stabilit definitiv în Franța.
Adevăratul debut literar l-a avut în anul 1953 când, în ședințele „Cenaclului din rue Ribera”, creat în jurul lui Mircea Eliade, citea fragmente din proza „Timbrele de altădată”. Despre acest loc avea să povestească într-un interviu acordat în anul 1955 lui N. Florescu: „În ciuda marilor mizerii materiale pe care le-am trăit la început, ceea ce se numește «primul exil» a fost foarte frumos. După ce am început să ne câștigăm existența, am descoperit o secetă de românesc în noi care ne-a strâns împreună. Astfel am fost câțiva interesați la un moment dat să citim ce scriam. […] Cenaclul propriu zis a început în ’53, cu o lectură a mea. «Cenaclul din rue Ribera» – așa s-a numit peste ani – s-a terminat în ’58, după ce vreme de câțiva ani a publicat revista Anotimpuri, inspirată în parte de mine. Mai târziu, prin ’63, în mai 1963, am inițiat «Cenaclul de la Neuilly», chiar în locuința mea”.
Ședințele Cenaclului au deschis astfel, cel mai important capitol al vieții sale, în care va scrie istorie pentru exilul cultural românesc. Printre cei are veneau constant la aceste întâlniri se aflau nume reprezentative pentru exilul românesc: Mircea Eliade, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Sanda Stolojan, Theodor Cazaban, Alexandru Vona, Bujor Nedelcovici, Matei Cazacu, Stefan Lupașcu, Vintilă Horia, Horia Stamatu, Horia Damian, Basarab Nicolescu, Ion Negoițescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Dumitru Țepeneag, Marin Preda. Referitor al această perioadă, în „Caiete Critice”, București, nr. 9/2004, academicianul Basarab Nicolescu spunea: „bilanțul cenaclului este impresionant: mai mult de 30 de ani de existență, mai mult de 130 de reuniuni, 3000 de pagini citite, 5 cărți editate (două de Mircea Eliade, una de Horia Stamatu și două de L.M. Arcade) în colecția «Caietele Inorogului»”.
Meritul cenaclului constă în desfășurarea lecturilor și dezbaterilor în limba română și în longevitatea sa (se identifică cu exilul din perioada postbelică). În plus, L.M. Arcade a înființat Editura „Caietele Inorogului” unde a publicat scrieri de Mircea Eliade („Pe strada Mântuleasa”, 1967, „În curte la Dionis”, 1976) și Horia Stamatu („Kairos”, 1974), precum și pe cele personale („Poveste cu Țigani”, 1965, „Revoluție culturală”, 1983).
În 1980, împreună cu alți reprezentanți ai exilului (Victor Cupșa, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Ștefan Lupașcu), a înființat Centrul de promovare a cărții românești în exil – HYPERION.
L.M. Arcade a debutat ca prozator în 1966 cu volumul „Poveste cu Țigani” (Caietele Inorogului, Paris, reeditat în anii 1991 și 1996 în România), iar în anul 1983 a publicat volumul „Revoluție culturală” (Caietele Inorogului, Paris), pe care Monica Lovinescu îl plasează alături de romanul „Cimitirul Buna Vestire” al lui Tudor Arghezi. Arcade este și autorul piesei de teatru „La Crypte et la Chèvre”, tradusă în limba română cu titlul „Ultima cauză a marelui Just”, pusă în scenă la Teatrul Ménilmontant din Paris.
Donată în 2017 de soția scriitorului român, Bénédicte Mămăligă, colecția „Leonid Mămăligă” reunește sute de cărți și reviste ale exilului românesc publicate în mai multe țări. Acestora li se adaugă o vastă corespondență, purtată de cunoscutul animator și amfitrion al exilului românesc din Paris cu diverse personalități culturale, dar și cu numeroase edituri, precum și manuscrise originale importante semnate de Leonid Mămăligă sub pseudonimul L.M. Arcade, între care „Revoluție culturală” și „Poveste cu țigani”.
Alături de acestea, în colecție se regăsesc eseuri, extrase de presă, traduceri și însemnări olografe, broșuri, precum și documente și fotografii din arhiva prozatorului.
Leonid Mămăligă s-a stins din viață la 4 septembrie 2001, la Paris.
