Titlul acestei expoziții este inspirat de celebrul vers al lui Ion Barbu. Poetul imaginează o cetate albă și strălucitoare, pură și plină de viață și care ajunge până la cer. Isarlâk, nu e doar o cetate balcanică, aflată „La vreo Dunare turcească,/Pe șes veșted, cu tutun” (Poezie – Isarlâk de Ion Barbu), e o cetate a artei abstractizate și spiritualizate. Imaginea creată de poet este citită de cei doi pictori în cheie filozofică și de aceea datorită lor, sala își pierde banalitatea (e un spațiu la parterul unui bloc) și devine un topos dinamic al artelor vizuale. Expoziția este pentru cei care îi trec pragul, pasul spre o lume magică. Nu este o lume perfectă, dar este colorată și diversă, realistă și onirică și asemeni poeziei lui Ion Barbu surprinde prin originalitate. Contribuie la aceasta și maniera originală de expunere, o plasare în spațiu a tablourilor care ne duce cu gândul la scenografie și face ca întreaga expoziție să fie privită ca o instalație ce facilitează dialogul celor doi artiști și acela dintre ei și publicul vizitator. Un scaun ce plutește parcă în aer, conduce privirea vizitatorului, îl invită la concentrare și la descifrarea mesajului.
Foarte diferiți atât ca tehnică de expresie, cât și din punct de vedere tematic, Alexandru Zană și Constantin Popa se întâlnesc în acest loc de mijloc, între bun și rău, între pânze luminoase și întunecate, într-o lume a imaginilor narative, încercând să enunțe și chiar să dezlege probleme existențiale (Constantin Popa) și să ofere o imagine inedită a lumii abstracte și moderne, într-o continuă mișcare (Alexandru Zană). Cromatica brun aurie a lui Constantin Popa, o reinterpretare modernă a elegantului și opulentului baroc, reușește să intre în dialog cu pânzele mai abstracte și mai dure ale lui Alexandru Zană dominate de tonurile mai reci și griuri evidențiate de accente cromatice vii, de roșu, mai rar galben solar.
Pânzele expuse „La mijloc de rău și bun” nu se coagulează în două arii vizuale ce se divid în două expoziții, un loc în care doi pictori trebuie să expună împreună. Formatul expunerii le aduce împreună pentru a crea o lume care poate fi una de basm, dar și una reală, uneori dură, uneori rea, alteori generoasă și sensibilă, dar aspirând mereu spre ideal și lumină. Imaginea pe care cei doi doresc să o transmită este una care a plecat de la dreapta cinstire a vechilor picturi bizantine spre modernismul abstract și sintetic pentru a deveni o expresie a spiritualității contemporane.
