Vineri, 27 noiembrie, a avut loc cea de-a șaptea ediție a Conferinței TRATAMENTE INOVATIVE ÎN ONCOLOGIE, organizată de TARUS MEDIA. Evenimentul, găzduit în mod obișnuit la Centrul de Excelență în Medicină Translațională (CEMT) din Institutul Clinic Fundeni, a avut loc online pentru a doua oară anul acesta, astfel încât să fie respectate măsurile de prevenție a COVID-19.
Peste 600 de medici s-au înscris la eveniment, care a fost creditat cu 4 puncte EMC de către Colegiul Medicilor din România.
Prof. dr. Alina Tănase, Institutul Clinic Fundeni, București a vorbit despre terapia CAR-T (chimeric antigen receptor-T), un prototip de medicină personalizată cu rezultate spectaculoase. În prezent, Institutul Clinic Fundeni se află în proces de acreditare pentru administrarea acestui tratament aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului în august 2018. Anterior, anul acesta, terapia (tisagenlecleucel/ Kymriah) a fost inclusă în propunerea de rambursare pentru ianuarie 2021 și probabil va putea fi rambursat în baza unui program special al CNAS, a afirmat prof. Tănase.
Terapia CTL019 (tisagenlecleucel) a fost dezvoltată “să vâneze” și “să distrugă” celulele B tumorale care exprimă proteina CD19 la pacienți cu boala refractară/ recădere care suferă de leucemie acută limfoblastică (cu vârsta sub 25 ani) sau de limfom cu celulă mare B. “Deși această terapie celulară a fost înregistrată ca un medicament, acestea sunt medicamente speciale, sunt medicamente vii”, a explicat prof. Tănase.
Procesul se desfășoară astfel: leucafereza: celulele albe sanguine ale pacientului sunt colectate, crioprezervate si transportate la centrul de producție, celulele T sunt supuse transducției genice ex vivo cu un vector lentiviral care codifică CAR anti –CD19, celulele CAR anti-CD19 sunt supuse expansiunii ex vivo; chimioterapia: pacienților li se poate administra un regim pregătitor de limfodepleție înainte de infuzia celulelor T, celulele CAR anti-CD-19 sunt crioprezervate și transportate înapoi în clinică pentru a fi infuzate pacientului. “Această terapie are două părți: una clinică și una de laborator. Sunt țări care își construiesc aceste laboratoare și fac automatizat complet CAR-T. Diferența este de preț: în mod normal, un astfel de tratament costă 400.000 de euro pe administrare; într-o țară cu laboratoare automatizate, administrarea este 40.000 euro. Și România ar trebui să ia în calcul posibilitatea de a construi un astfel de laborator la Institutul Clinic Fundeni. În prezent, suntem în proces de acreditare a Secției de Transplant Medular pentru acest tratament care are rezultate uluitoare, e foarte costisitor și are complicații foarte mari, de aceea educarea corpului medical e obligatorie”, a subliniat prof. Alina Tănase.
Decizia de a trata un pacient cu terapie cu celule CAR-T trebuie luată colectiv la o reuniune a unei comisii multidisciplinare dedicate pentru că acest tratament nu dă rezultatele scontate la toți pacienții. Istoricul medical și starea fizică a pacienților sunt factori importanți în determinarea eligibilității pentru tratament. Terapia are rată de remisiune de 82% la trei luni, iar uneori se obține o remisiune completă. De asemenea, pe viitor, este importantă înființarea unei Comisii de Specialitate pentru terapiile celulare CAR-T în cadrul Ministerului Sănătății și participarea la Registrul European al pacienților tratați cu terapie CAR-T, concomitent cu înființarea unui registru român de CAR-T, a menționat prof. Tănase.
Prof. Irinel Popescu, în prezentarea “Managementul onco-chirurgical al metastazelor hepatice colorectale – abordarea față de o terapie individualizată”, a prezentat concluziile experienței extinse a Centrului de Chirurgie Generală și Transplant Hepatic “Dan Setlacec” din Institutul Clinic Fundeni în domeniul rezecțiilor hepatice.
Astfel, implicarea chirurgului hepato-bilio-pancreatic în managementul pacientului cu cancer colorectal trebuie să fie făcută încă de la început, odată cu stabilirea obiectivelor de tratament, iar tratamentul oncologic trebuie să urmărească și rezecabilitatea metastazelor hepatice, ceea ce îi asigură pacientului cele mai bune șanse de supraviețuire la distanță.
Conform studiilor, deși o chirurgie de înaltă performanță nu poate compensa în primii doi ani caracteristicile biologice agresive ale tumorii, după această perioadă factorii legați de calitatea chirurgiei devin prevalenți, aceasta fiind obligatorie pentru rezultate bune de lungă durată, a punctat Prof. Irinel Popescu. Astfel, cheia abordării moderne, personalizate a pacientului cu cancer colorectal constă nu numai în echipa multidisciplinară, dar și dintr-o chirurgie specializată, colorectală pentru tumora primară și respectiv hepato-bilio-pancreatică pentru metastazele hepatice.
“Așa cum de multă vreme nici un chirurg nu mai operează o tumoare fără viza oncologului, la fel ar trebui ca un oncolog să nu mai gândească tratamentul fără un consult din partea chirurgului hepato-bilio-pancreatic”, a subliniat prof. Irinel Popescu.
Cancerul colorectal este printre cele mai letale și frecvente, la nivel mondial, fiind responsabil pentru 881 de mii de decese în 2018, a arătat Prof. Adina Croitoru, Institutul Clinic Fundeni. În prezentarea sa “Cancerul colorectal metastatic – de la terapii standard la terapii individualizate”, a evidențiat alternativele terapeutice existente, concluziile ultimelor studii clinice derulate, precum și experiența acumulată la nivelul Institutului Clinic Fundeni în managementul pacienților cu cancer colorectal.
În prezentarea sa, “Actualități în diagnosticul amiloidozei hATTR”, Prof. Daniel Coriu, Institutul Clinic Fundeni, București, a prezentat studiul de caz al unui bărbat de 51 de ani, diagnosticat cu amiloidoză ereditară tip transtiretină și a vorbit despre tratamentul acestei afecțiuni rare. Amiloidoza ATTR ereditară este cauzată de mutații genetice care pot fi transmise de la părinte la copil. În funcție de mutația genetică specifică pe care o persoană o are, boala poate afecta sistemul nervos, inima sau ambele. Simptomele amiloidozei ATTR familiale încep la vârsta adultă și se agravează în timp, ele nefiind evidente decât în stadii avansate. În Institutul Clinic Fundeni sunt tratați în prezent opt pacienți cu această afecțiune, majoritatea celor din România (41 de pacienți) fiind localizați în județul Suceava. Un diagnostic precoce, bazat pe teste genetice și biopsie este deosebit de important în evoluția bolii.
Prof. Mircea Diculescu, Institutul Clinic Fundeni, a vorbit despre gestionarea pacienților cu boli inflamatorii intestinale în prezentarea sa “Cancerul și Bolile Inflamatorii Cronice Intestinale, între riscul bolii și riscul tratamentului”. Prof. Diculescu a subliniat că inflamația în bolile inflamatorii intestinale este un factor cert de risc pentru neoplazii, așadar trebuie controlată, că screeningul pentru cancer este important la pacienții cu risc oncologic și boli cronice intestinale, la fel cum este importantă și terapia personalizată (selecția tratamentului bolii inflamatorii intestinale trebuie făcută luând în considerare riscul și beneficiul pentru fiecare pacient și o perspectivă pe termen lung asupra tratamentului). De asemenea, abordarea interdisciplinară a cazurilor este importantă.
Șef de Lucrări Dr. Traian Dumitrașcu, Institutul Clinic Fundeni, București a adus în discuție rolul chirurgiei în carcinomul ductal pancreatic, aflat în topul celor mai frecvente tipuri de cancer, aflat pe locul 10, atât la bărbați, cât și la femei. Tratamentul trebuie adaptat stadiului tumoral şi stării generale a pacientului, implicând o evaluare multidisciplinară, în centre specializate, a afirmat dr. Dumitrașcu. Rezecţia (pancreatectomia) reprezintă singura şansă de supravieţuire pe termen lung la un pacient diagnosticat cu cancer de pancreas – standardul în stadiile I – II. Doar 15 – 20% dintre pacienţi pot beneficia de un tratament chirurgical cu viză potenţial curativă. Majoritatea pacienţilor prezintă boală incurabilă la momentul diagnosticului de cancer de pancreas și speranţa lor de viaţă este sub un an de zile. Rezultatele cele mai bune ale rezecției se obţin în centre specializate, cu volum mare de pacienţi, in cooperare multidisciplinară; pacienţii potenţiali rezecabili trebuiesc adresaţi chirurgilor specializaţi (cu volum mare de rezecţii pancreatice).
Conf. Gabriel Becheanu, medic primar anatomie patologică, IC Fundeni, a vorbit despre erorile care pot apărea în etapa preanalitică în diagnosticul morfopatologic, dar și despre soluțiile pentru a avea specimene de calitate – între care educarea tuturor celor implicați în obținerea și pregătirea probelor – pentru a ajunge la un rezultat de laborator corect, în beneficiul pacientului.
Conf. Vlad Herlea, Șef Serviciu anatomie patologică, IC Fundeni, a dezvoltat Aspectele morfologice și factorii prognostici în carcinomul gastric, din perspectiva clasificării moleculare a tumorilor acestui tip de cancer.
Dr. Mircea Gongu, de la Centrul de radioterapie MedEuropa, a aprofundat în prezentarea sa tratamentul cu cetuximab, “partenerul optim” al regimurilor de chimioterapie în prima linie de tratament a cancerului de cap și gât.
Dr. Laurențiu Micu, IC Fundeni, în prezentarea “Carcinomul hepatocelular și sindromul metabolic”, a analizat contextul general la nivel mondial de obezitate și sindrom metabolic, urmărind relația dintre ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) și steatoza hepatică non-alcoolică (NASH), cu carcinomul hepatocelular. Ficatul gras non-alcoolic este acum cea mai prevalentă afecțiune hepatică cronică din lume, cu tendință de creștere în continuare, inclusiv la nivelul complicațiilor sale – cancerul hepatocelular. Parametri precum sex, vârstă, diabet, obezitate, polimorfisme genetice pot ajuta la identificarea pacienților care ar trebui înrolați în programe de supraveghere, modificarea stilului de viață reprezentând cea mai eficientă măsură pentru a reduce riscul de cancer hepatocelular.
Șef de Lucrări Dr. Mugur Cristian Grasu, Institutul Clinic Fundeni, a vorbit în prezentarea sa despre procedura combinată TACE-RFA în tratamentul carcinomului hepatocelular (CHC), problemele tehnice și complicațiile care pot apărea, precum și principalele inovații. “Mulți dintre pacienții cu CHC nu sunt eligibili pentru tratament curativ din cauza unui stadiu avansat al tumorii și unei rezerve funcționale hepatice scăzute. Recent, s-a demonstrat în studii randomizate că utilizarea chemoembolizării transarteriale (TACE) are un beneficiu în ceea ce privește supraviețuirea, la unii pacienți devenind chiar standard de tratament”, a explicat acesta. TACE combină efectul chimioterapiei țintite cu efectul necrozei ischemice induse de embolizarea arterială.
“Neoplazii de novo la pacienții cu transplant hepatic” a fost tema abordată de Dr. Mariana Mihăilă, Institutul Clinic Fundeni, București. Acestea reprezintă o amenințare serioasă a vieții în cazul pacienților care au primit un transplant hepatic, iar incidența neoplaziilor de novo este de 2-4 ori mai mare decât la populația sănătoasă. Afecțiunile limfoproliferative post-transplant, precum și tumorile de piele sunt cele mai detectate malignități de novo la pacienții pediatrici, respectiv la populația adultă. Toți pacienții cu transplant de ficat ar trebui să fie consiliați să nu mai fumeze, să limiteze alcoolul (sau să renunțe complet), să folosească protecție solară, să facă evaluări dermatologice frecvente și consultații de follow up regulate, a subliniat dr. Mihăilă.
