Acum un secol, Govora era promovată ca locul cu cel mai bun aer din Europa. Odată cu descoperirea aici a apelor benefice sănătății, stațiunea s-a dezvoltat în timp record – în doar 30 de ani – cu aportul a numeroși arhitecți celebri în epocă. Gândită după modelul stațiunilor balneare din Occident și cu un concept urbanistic special – cel al orașului grădină – Băile Govora a devenit în primele decenii ale secolului XX o destinație recunoscută.
Însă așa cum Băile Govora a fost construită dintr-un avânt acum peste 100 de ani, stoparea turismului de masă din ultimii ani a declanșat procesul invers – declinul. Perioada de tranziție care a urmat căderii regimului comunist a avut drept consecință reducerea numărului de bilete gratuite și scăderea drastică a numărului de turiști, fapt ce a dus la abandonul mai multor clădiri: Pavilionul de băi, Cazinoul, Uzina, numeroase vile și hoteluri. Retrocedările din jurul anilor 2000 au avut, de asemenea, impact asupra fondului construit, întreținerea și paza clădirilor în litigiu nefiind acoperite pe durata proceselor și ducând la degradarea clădirilor istorice. Totuși, în ultimii ani, odată cu oportunitatea oferită de fondurile europene și alte instrumente de finanțare, câteva dintre clădirile și spațiile publice din oraș au fost restaurate, însă numeroase altele au nevoie de fonduri, meșteri calificați și o viziune pe termen lung care să le valorifice.
Numărul covârșitor de clădiri care au nevoie de lucrări de reparații, reabilitare sau restaurare, precum și potențialul ridicat de dezvoltare al stațiunii, fac necesară existența unui set de reguli clare privind intervenția asupra clădirilor şi a spaţiului public. Imaginea de ansamblu a oraşului riscă să fie din ce în ce mai distorsionată de construcţii noi, extinderi şi restaurări care prin materialelele folosite, prin cromatica şi formele nepotrivit alese intră în conflict cu specificul zonei și raportarea tradițională la peisajul natural. Această situație a catalizat eforturile civice și profesionale ale grupului de inițiativă civică Studiogovora, care dorește să îmbunătățească calitatea viitoarelor documente oficiale locale și să ofere alternative corecte pentru toți cei care își doresc să investească în reabilitarea clădirilor din stațiune.
Studiogovora a publicat Ghidul de bune practici pentru păstrarea specificului arhitectural valoros din Băile Govora
Ghidul trasează o direcție unitară în modul de intervenție, care să pună accent pe calitatea spațiului public și pe păstrarea identității la nivelul mediului construit, cu scopul de a folosi în mod optim potențialul și vocația turistică a orașului.
Ghidul este finanțat de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii și elaborat în continuarea unei bune practici a societății civile și profesionale la nivel național de identificare și prezentare a specificului local al mediului construit ca valoare culturală. Ghidurile de bune practici fac parte din categoria cea mai neglijată în practica administrativă și profesională din România, care acordă atenție doar documentelor din parcursul oficial cu caracter de normă sau lege, ignorând asumarea politică, civică și administrativă pentru politici locale. Ghidurile completează documentele oficiale de planificare, care rareori prezintă potențialul și soluții, nereușind să comunice valoarea culturală într-un mod accesibil celor care le utilizează și gestionează.
Pornind de la o analiză amănunţită a caracteristicilor clădirilor tipice pentru zonă, a ansamblului istoric balnear şi a spaţiului public, ghidul descrie fiecare tip de element arhitectural care intră în alcătuirea unei construcții: fațade, tâmplării, ornamente, balcoane și terase, învelitori etc. extinzându-se până la amenajarea curții și relația cu peisajul. Tratarea armonioasă a tuturor acestor elemente ar asigura atât integrarea a clădirilor nou construite, a reabilitărilor şi a extinderilor, cât şi condiţiile optime pentru dezvoltarea coerentă a oraşului.
Pe lângă conținutul tehnic, în paginile ghidului se găsesc și noțiuni generale despre stațiune și istoria sa. Ghidul descrie contextul mai larg al stațiunilor balneare la nivel național – pe de-o parte, atenția autorităților încă de la înființare pentru a transforma stațiunile balneare românești în exemple de localități cu cel mai înalt standard de sănătate publică și calitate arhitecturală și peisageră, prin impunerea unor reglementări urbanistice restrictive, iar pe de altă parte – contextul general actual, nefavorabil al orașelor românești în declin, care lasă stațiunile balneare într-o stare latentă: vulnerabile și pline de potențial în același timp.
Ghidul a fost prezentat Primăriei, Consiliului Local Băile Govora și Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea în septembrie, în cadrul Zilelor Arhitecturii Balneare 2022. Autoritățile și-au arătat interesul de a adopta Ghidul ca regulament oficial al localității, în primă fază prin decizie a consiliului local și apoi ca model pentru viitorul Planul Urbanistic General. În acest sens, Ghidul a fost depus oficial de autori și va fi dezbătut în Consiliul Local în următoarea perioadă.
Studiogovora inițiază dezbateri despre valorile patrimoniului cultural, care să fie purtate și asumate de comunitatea locală și de reprezentanții acesteia. Echipa își propune să tipărească Ghidul în mai multe exemplare pentru a le oferi comunității din Băile Govora, pentru viitoare intervenții. Studiogovora va organiza prezentarea Ghidului pe larg în cadrul unui eveniment de lansare, de îndată ce vor strânge suma necesară tipăririi lui. Între timp, documentul este permanent accesibil pe site-ul Studiogovora: https://govora.studio/ghid/
„Dincolo de a avea un îndrumar pentru întreținerea construcțiilor sau pentru proiecte mai ambițioase, considerăm importantă deschiderea discuțiilor în cadrul comunității despre moduri de intervenție care să țină cont de specificul orașului. Se pot naște din această dezbatere o multitudine de idei sau inițiative, iar conștientizarea valorii mediului construit va conduce în mod natural la respectul față de acesta prin lucrările întreprinse de fiecare proprietar.” au afirmat autorii ghidului.
Studiogovora
Studiogovora este un colectiv dedicat promovării și reabilitării patrimoniului Băilor Govora, format din Ștefania Hîrleață și Radu Tîrcă, arhitecți și coautori ai Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneția din 2021, și Irina Leca, istoric de artă cu specializare în managementul și interpretarea patrimoniului. Studiogovora oferă asistență și servicii profesionale pentru reabilitarea clădirilor din comunitate, primul pas fiind realizarea, alături de Primăria Orașului Băile Govora, a intervenției de urgență pentru Vila Ivanovici, finanțată de Institutul Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice în 2020. De asemenea, colectivul organizează anual Zilele Arhitecturii Balneare la Govora, eveniment inițiat în 2020 și dedicat revitalizării patrimoniului local prin artă și implicare civică.
