Fundația Culturală Dalles a Academiei Române invită publicul joi, 30 mai 2024, la conferința „Folclorul, factor identitar și mijloc de coeziune socială”, susținută de acad. Sabina Ispas, președinta Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române și directoare a Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Evenimentul va avea loc în spațiul Sălii „Dalles” din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18, începând cu ora 18.
Intrat de timpuriu în atenția cărturarilor atenți la formele diverse ale culturii, folclorul, una dintre „comorile” spirituale ale românilor, a fost considerat sursă de inspirație și model artistic în epoca romantică. După înființarea Academiei Române, studiul culturii populare s-a alăturat preocupărilor principale ale membrilor instituției, alături de filologie și de istorie, în efortul de identificare a elementelor definitorii pentru identitatea națională.
Astfel, în cadrul Academiei Române a fost înființată, în urmă cu 75 de ani, una dintre cele mai complexe structuri de cercetare, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, ale cărei sarcini vizează identificarea, consemnarea, sistematizarea, conservarea și valorificarea culturii tradiționale românești. Prin activitatea susținută a membrilor acestei instituții s-au constituit fonduri documentare de excepție, precum Arhiva multimedia de folclor și etnografie, bazată pe arhiva Ministerului Cultelor și Artelor (fondată de prof. G. Breazul în 1927) și pe arhiva de folclor a Societății Compozitorilor Români (fondată de Constantin Brăiloiu în 1928). Activitățile și proiectele actuale ale Institutului continuă să ofere informații esențiale despre definirea specificului identitar și despre diversitatea culturii populare, tradiționale și contemporane, deopotrivă din mediul rural și din cel urban.
Academician Sabina Ispas este membru titular al Academiei Române din anul 2009 și președinta Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române. Specialist remarcabil în folcloristică și etnologie, cunoaște în profunzime mecanismele specifice creației populare, dinamica fenomenelor folclorice și rolul folclorului în definirea identității noastre culturale. Câteva lucrări reprezentative pentru o activitate științifică și culturală bogată: Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic, vol. I-IV (1985-1989), Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. „Cântecul pețirii” (1995), Cultură orală și informație transculturală (2003), Preminte Solomon (2006), Colindatul tradițional românesc. Sens și simbol (2007), Rosturi și moravuri de odinioară (2012).
