La Craiova, în perioada 23-25 mai 2024, sub egida Consiliului Județean Dolj, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, în parteneriat cu Muzeul Cărții și Exilului Românesc, Casa de cultură „Traian Demetrescu”, Muzeul de Artă – Centrul „Constantin Brâncuși”, Muzeul Olteniei – Secția de Etnografie, Liceul de Arte „Marin Sorescu” și Asociația culturală „Alexandru Macedonski”, organizează cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional „Alexandru Macedonski”.
„Alexandru Macedonski, unul dintre cei mai importanți scriitori români, de numele căruia se leagă modernizarea poeziei naționale prin racordarea ei la noile curente literare europene, a avut puternice legături cu Oltenia copilăriei sale, în special cu mirifica vale a Amaradiei unde, din numeroasele lui mărturii în versuri, proză, jurnalism sau în alte însemnări, viitorul poet va fi descoperit lumea și se va fi îndrăgostit de ea. Deși s-a născut la București, în mahalaoa Precupeții-Noi, la 14 martie 1854, Macedonski avea să-și petreacă copilăria în ambianța conacelor boierești de la Pometești și Adâncata, județul Dolj. Iar când nu se afla la moșiile familiei, viitorul poet era la Craiova, la școala despre care, la fel, își va aminti cu nostalgie toată viața. În Cetatea Băniei, Macedonski va locui în casa din Mahalaoa Sf. Ioan Sebastian (sau mahalaoa Sf. Ioan Sevastos, după numele bisericii care nu se mai păstrează, sau a Cernăteștilor), la marginea orașului vechi, unde astăzi se află Grădina Botanică, și va trăi primele experiențe adolescentine. Tot aici scrie și primele lui poezii, începând cu anii de școală și continuând cu cei de dinaintea primei plecări în străinătate. De Oltenia natală, pe care el o numea Țara Oltului, poetul va rămâne legat toată viața, cântând-o în numeroase poezii, proze și reportaje jurnalistice, la fel cum va fi apropiat afectiv de olteni, pe care îi numea patrioții mei compatrioți. De altfel, unul dintre marii săi prietenii a fost Nicolae Romanescu, primar al Craiovei, fost conșcoler, fiul unui om de anima, om de anima el însuși, după cum se exprima Macedonski în dedicațiile făcute pe unele lucrări literare.” – Ion Munteanu, director al Festivalului.
Programul manifestării:
Joi, 23 mai:
ora 17.00 – vizitarea Muzeului Cărții și Exilului Românesc din Craiova;
ora 18.00 – Muzeul Cărții și Exilului Românesc, lansarea volumelor Al. Macedonski – maladiile eului liric. Eseuri, autor George Vulturescu, Editura Neuma, Cluj-Napoca, 2024, și Istoria prozei fantastice românești (cu un capitol dedicat lui Alexandru Macedonski), autor Gheorghe Glodeanu Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023;
ora 18.30, minirecital de violoncel: Valsuri macedonskiene, în interpretarea maestrului Mircea Suchici, solist instrumentist la Opera Română, Craiova; recital poetic susținut de invitați.
Vineri, 24 mai:
ora 10.00 – depunere de flori și scurt program literar-muzical la bustul din bronz al poetului, din Grădina Botanică;
ora 11.00 – Centrul „Constantin Brâncuși” Muzeul de Artă, deschiderea oficială a Festivalului. Participă conducerea Consiliului Județean, a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” și a Casei de cultură „Traian Demetrescu” din Craiova. Cu acest prilej vor fi acordate diplome de excelență și premii speciale unor invitați care s-au evidențiat în promovarea operei macedonskiene în plan cultural național;
ora 12.00 – vizitarea Centrului „Constantin Brâncuși”, din cadrul Muzeului de Artă Craiova. Aici va fi lansat volumul Emiliei Stajila, Miteme orientale în poezia românească a sec. XX – Al. Macedonski, Ion Minulescu, Ion Barbu, publicat în 2023 la Editura Academiei Române, despre care vor vorbi acad. Mihai Cimpoi, acad. Valeriu Matei și universitarul timișorean Pompiliu Crăciunescu;
ora 14.30 – Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, sala „Acad. Dinu C. Giurescu” – prima parte a Simpozionului „Alexandru Macedonski, precursor al curentelor de avangardă și al prozei moderne românești”;
ora 17.00 minirecital de violoncel: Alte valsuri macedonskiene, în interpretarea maestrului Mircea Suchici;
ora 18.00 – sala de festivități a Liceului de Arte „Marin Sorescu” din Craiova, spectacolul „De la Macedonski la Maria Tănase”. Actrița Claudia Motea (București), acompaniată la flaut de Eduardo Gonzalez și pian de Alina Găulea (Craiova), ne va purta pe aripile unui „vis de mai”, recitând poeme din creația lui Alexandru Macedonski (colaj realizat de Ion Munteanu), iar mezzosoprana Lăcrămioara Crihană (de la Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați), pe un scenariu al scriitorului Tudor Nedelcea, va glăsui în note de aur povestea vieții marii noastre artiste populare. Își mai dau concursul: solista de muzică populară Ziana Filofteia Bîrdeanu (Drobeta Turnu-Severin) și un grup de artiști instrumentiști, elevi ai liceului gazdă.
În foaier, invitații și spectatorii vor putea vizita expoziția documentară „Maria Tănase”, aparținând Muzeului Olteniei, Secția de Etnografie, și va fi prezentată lucrarea monografică a lui Tudor Nedelcea, Pasărea măiastră, publicată la editura Fundația Scrisul Românesc (reeditată).
Sâmbătă, 25 mai:
ora 10.00 – Casa de cultură „Traian Demetrescu” din Craiova – vizitarea expoziției documentare „Alexandru Macedonski”;
ora 10:30 – cea de-a doua parte a Simpozionului „Alexandru Macedonski, precursor al curentelor de avangardă și al prozei moderne românești”;
ora 13.00, închiderea Festivalului.
La simpozion, cu comunicări despre opera literară macedonskiană vor participa 50 de invitați din țară și străinătate (Italia, Maroc, Serbia, Franța, Republica Moldova), academicieni, scriitori, critici și istorici literari, cadre didactice universitare și preuniversitare, ziariști etc., ale căror lucrări de cercetare vor fi publicate în volumul VI al Caietelor macedonskiene ce va fi publicat și lansat pe 24 noiembrie a.c., ziua morții lui Macedonski, la București și Craiova.
Moderează scriitorul Ion Munteanu, directorul executiv al Festivalului.
La toate evenimentele ce se vor desfășura în cadrul Festivalului, intrarea este liberă.
