Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) a prezentat joi, 8 septembrie a.c., în cadrul Ședinței de Guvern situaţia statistică şi principalele concluzii rezultând din evaluarea aplicării cadrului legal privitor la Situaţia asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică.
Reglementarea actuală oferă anumitor organizații un statut privilegiat din punct de vedere fiscal şi/sau al accesului la anumite resurse publice ca o recunoştere a serviciilor de interes public, comunitar pe care acestea le realizează și a expertizei acumulate, acesta a fost aplicat în mod necorespunzător în ultimii ani.
Analiza prezentată de Ministrul Violeta Alexandru în ședința de Guvern atrage atenția asupra faptului că din obţinerea acestui statut este necesar să decurgă nu numai drepturi, ci şi obligaţii mai mari, precum asumarea respectării unui nivel crescut de guvernanță și transparență.
”Evaluarea prezentată în Ședința de Guvern de astăzi cu privire la situația la zi a asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică, multe obținând acest statut prin norma cadru: O.G. nr. 26/2000 și de 10 ori mai multe prin legi speciale, arată că actualul Guvern a decis să nu mai amâne măsurile prin care să țină o evidență asupra modului în care ambele părți își respectă obligațiile. Nu poate fi pervertit un mecanism inițial corect prin care se acordă beneficii din resurse publice și care trebuie să-i ajute pe cei corecți, ci nu pe cei care știu să se descurce când e de luat ceva de la stat dar uită să-și țină ulterior angajamentele” – Violeta Alexandru, Ministrul pentru Consultare Publică și Dialog Civic.
Deși cadrul legal în vigoare prevede acordarea statutului în urma unei proceduri, în România există numai 133 de organizații ce au obținut statutul în urma unui proces de evaluare, restul de aproximativ1.300 de asociaţii şi fundaţii au primit direct statutul de utilitate publică în baza unor legi speciale prin care au fost înființate (Asociații de Dezvoltare Intercomunitară, Asociații de Îmbunătățire Funciare, Uniuni de Creatori, etc), fără a li se aplica un filtru de selecție care să includă criterii minimale.
Lipsa unor criterii de acordare a statutului ușor de operaționalizat și intervenţia politicului în procedura de acordare a condus la acordarea statutului de utilitate publică cu precădere în ani electorali, anii de vârf fiind 2004 (27 de organizații) și 2008 (36 de organizații), de altfel ani electorali, momente în care au fost acordate și sume importante din fondul de rezervă al Guvernului, fără o metodologie transparentă.
În plus, acordarea statutului s-a realizat în ultimii ani fără monitorizarea modalității de conformare a asociațiilor și fundațiile cu obligațiile minimale prevăzute de lege, din cele 133 doar 39% dintre acestea publicând rapoartele de activitate în Registrul ONG și 51% în Monitorul Oficial. În egală măsură, 17 organizații nu au depus bilanțul pentru anul 2015 și peste 40 dintre acestea înregistrează debite la bugetul de stat, în sumă totală de peste 1.700.000 RON.
Urmare a analizei realizate, MCDPC intenționează revizuirea cadrului legal, respectiv o intervenție legislativă care vizează modificarea condițiilor de acordare a statutului de utilitate publică, a criteriilor de acordare dar și de retragere, responsabilitatea monitorizării îndeplinirii condițiilor legale după acordarea statutului de utilitate publică, sancțiuni pentru nedepunerea la timp a rapoartelor cerute de lege și alte aspecte relevante.
De asemenea, MCPDC intenționează preluarea coordonării politicilor publice în domeniu și a creșterii capacității ministerelor de a responsabiliza și sancționa, acolo unde este cazul, asociațiile și fundațiile cărora li s-a conferit statutul de utilitate publică.
