Managerul Centrului Județean de Conservare și Promovare a Culturii Dolj și-a prezentat, astăzi, în fața presei, raportul de management. În spatele acestui bilanț stau mult mai multe lucruri. Pe 14 februarie, actualul manager, Amelia Etegan, și-a depus raportul de evaluare, la forul tutelar – Consiliul Județean Dolj. Acesta a fost urmat, în 13 martie de o probă de interviu. „În raport au fost surprinse mai multe aspecte, conform legislației, prezentând toate instituțiile cu care noi am avut colaborări, instituții de învățământ formal, nonformal, vocațional, case de cultură, cămine culturale, biblioteci, ansambluri artistice de amatori, mediul academic, deoarece foarte multe din proiectele noastre s-au desfășurat în parteneriat cu Universitatea de Craiova”, a precizat, în debutul conferinței Amelia Etegan. Aceasta spune că unul din lucrurile reproșate în urma interviului a fost tocmai lipsa acestor parteneriate. „Dacă ar fi citit raportul de activitate, aceste acuze nu și-ar mai avut locul sau rostul”, a punctat aceasta. Mai mult decât atât, Etegan a precizat faptul că unul din membrii comisiei de evaluare, Gabriela Rusu Pasarin, deși în timpul probei interviu a spus că „activitatea Centrului a fost una prodigioasă”, nota de evaluare a fost una nesatisfăcătoare.
Managerul Amelia Etegan a mai acuzat comisia de evaluare a probei de interviu de „vicii clare de procedură a organizării evaluării managementului, mergând de la deficienţe în organizare, incompatibilitate, nerespectarea principiilor de imparţialitate şi independenţă, lipsa responsabilităţii, competenţei, eficienţei, corectitudinii şi conştiinciozităţii şi a altor principii invocate în Ordinul Ministerului Culturii 2799/2015 pentru Aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management”. În urma interviului, Ameliei Etegan i-a fost evaluat managementul ca fiind unul nesatisfăcător și notat cu 6,78. „Din comisia de evaluare a managementului, din partea autorităţii a fost desemnat ca membru al comisiei unul din vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Dolj, Oana-Claudia Bică. Domnia sa a avut în trecut calitatea de manager evaluat în comisii din care a făcut parte actualul manager evaluat, adică eu, ca membru evaluator, ceea ce este incompatibilitate. De asemenea, doamna Codruţa-Ivona Florescu, un alt membru al comisiei de examen, a avut raporturi contractuale cu managerul evaluat, subsemnata, care a avut calitatea de membru al juriului la Festivalul ‘Pe fir de baladă’, ediţia 12-14 mai 2017, fiind remunerată pentru prestaţie. Şi doamna Gabriela Rusu-Păsărin, cel de-al treilea membru al comisiei, a avut raporturi contractuale cu managerul evaluat, fiind remunerată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj pentru prestaţia din juriul Festivalului Concurs Naţional al Interpreţilor Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase”, în baza unui contract semnat de managerul evaluat. Mai mult, doamna Gabriela Rusu-Păsărin este editor coordonator al unui volum editat de CJCCT Dolj cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, în aceeaşi perioadă a anului trecut”, a mai spus Etegan. Directoarea Centrului de COnservare și promovare a Culturii a depus o contestație care i-a fost admisă, urmând ca aceasta să fie reevaluată săptămâna viitoare.
Vicepreședintele Consiliului Județean Dolj, Oana Bică, membru al comisiei de evaluare din 13 martie, spune că nu comentează „supărările și frustrările nimănui. Doamna manager urmează să fie reevaluată săptămâna viitoare și comisia va decide soarta managementului de la Centrul Judetean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj”.
Centrul Judetean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj a fost înfiintat la 1 decembrie 1955, prin Decret de Stat sub denumirea de Casa Regionala a Creatiei Populare din Oltenia, institutie menita a îndruma si controla activitatile artistice de amatori, accentul punându-se atunci, ca si înca foarte multi ani de-atunci, pe ideea de cultura de mase.
În subordinea Caselor Regionale de Creatie Populara se aflau Caminele Culturale (la vremea aceea existau si camine culturale de cartier în fiecare oras) si Casele Raionale de Cultura.
