Ca principali moștenitori ai patrimoniului cultural, comunitățile locale sunt principalii responsabili, dar, în același timp, trebuie să fie și principalii beneficiari ai avantajelor pe care acesta le aduce, susține o rezoluție a Parlamentului European adoptată marți. Managementul integrat, finanțările din surse multiple, controlul calității lucrărilor efectuate cu finanțare europeană și aplicarea principiului guvernanței participative în acest domeniu ar trebui să contribuie la dezvoltarea potențialului cultural și economic al patrimoniului.
„Importanța acestui text rezultă chiar din titlu: o abordare „integrată” : integrată în tot ceea ce s-a întâmplat în trecut și ce se întâmplă astăzi. Chiar și criza actuală a imigrației își găsește explicația în distrugerea culturilor /civilizațiilor, iar rezolvarea nu poate fi în final decât una culturală”, a declarat raportorul Mircea Diaconu (ALDE, RO).
Sprijin financiar accesibil
Operatorii culturali ar trebui să aibă acces la toate informațiile şi finanțările disponibile pentru proiectele lor culturale, întrucât fragmentarea informației este descurajantă pentru cererile de finanțare. Parlamentul cere astfel crearea unui portal unic de informare privind toate programele, oportunitățile de finanțare și cele mai bune practici din domeniul patrimoniului tangibil şi intangibil.
Statele membre sunt încurajate să folosească anumite avantaje fiscale, precum reduceri de TVA sau alte taxe, pentru operatorii care lucrează în domeniul conservării sau restaurării de bunuri culturale de patrimoniu.
Mai multă cooperare și utilizarea instrumentelor digitale
Comunitățile locale, regiunile și celelalte organisme din acest domeniu sunt încurajate să participe și să încurajeze modelul guvernanței participative în gestionarea patrimoniului cultural. Noi instrumente legislative care să permită implementarea și folosirea acestui model trebuie dezvoltate de statele membre, se arată în textul rezoluției.
Parteneriatele public-privat sunt de asemenea încurajate, iar Parlamentul subliniază importanța controlului calității lucrărilor efectuate în acest domeniu, cerând Comisiei Europene să includă acest principiu printre criteriile de administrare si finanțare a programelor europene.
Rezoluția recomandă de asemenea statelor membre o mai bună utilizare a oportunităților de digitalizare, atât ca instrumente pentru conservarea patrimoniului, cât și ca resurse educaționale sau de cercetare, prin dezvoltarea unor cursuri speciale sau a unor proiecte de cercetare pentru personalul care lucrează în domeniul cultural.
Recunoașterea și protejarea patrimoniului cultural
Parlamentul propune ca 2016 să fie Anul European al Patrimoniului Cultural, cu un buget adecvat.
Rezoluția Parlamentului European atrage de asemenea atenția asupra altor amenințări la adresa patrimoniului cultural, pus în pericol nu numai de ravagiile timpului, dar în special de către diversele spolieri ale siturilor arheologice, războaie sau violări ale identității culturale și religioase.
Parlamentul cere Comisiei să susțină și să organizeze o mai bună coordonare a eforturilor statelor membre care luptă împotriva furturilor, exporturilor şi traficului de obiecte culturale.
