Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a publicat astăzi un raport de urgență privind condițiile și standardele juridice prin care o curte constituțională ar putea invalida alegerile, ca răspuns la o solicitare formulată luna trecută de Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Decizia vine în urma evenimentelor petrecute la finele anului trecut în România.
Raportul subliniază că numai în anumite circumstanțe – și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții – o curte constituțională poate invalida alegerile.
Având în vedere aceste condiții și garanții, concluziile raportului includ următoarele:
Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile ex officio ale curților constituționale. Având în vedere că instanțele – inclusiv curțile constituționale – se caracterizează prin reactivitate, nu prin stabilirea agendei, Comisia de la Veneția consideră că competența curților constituționale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și clar reglementată, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
Numai în circumstanțe excepționale (principiul ultima ratio) pot fi permise anulările alegerilor. Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient de apel și prevede, în special, că „organismul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile ar fi putut afecta rezultatul”.
Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către părțile interesate electorale publice și private – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie echitabilă.
Garanțiile procedurale sunt cruciale, așa cum stabilește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să fie suficient explicată cu fapte clar prezentate care dovedesc nereguli grave.
Propaganda de campanie intră de obicei sub protecția libertății de exprimare, cu excepția cazului în care depășește limitele permise, de exemplu sub forma discursului de incitare la ură împotriva oponenților politici.
Deși campaniile online bazate pe platformele de comunicare socială pot fi noi ca formă și impact, utilizarea lor ar trebui să fie totuși supusă normelor generale privind finanțarea campaniilor și transparența.
Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este o provocare. Deciziile bine argumentate și transparente sunt esențiale și astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.
Next Article Inocenții