Compensarea prețurilor la energie și gaz s-a aflat, miercuri pe masa Guvernului. Discuțiile, în primă lectură, vin după ce șeful Guvernului a avut întrevereri cu reprezentanții principalilor furnizori, întâlniri care vor continua și zilele urmăroare. De data aceasta, Guvernul își îndreaptă atenție și asupra clienților non-casnici, în special IMM-uri.
„Avem deja soluții pentru compensare și asta voiam să avem – să ne asigurăm că în special clienții non-casnici şi casnici, deci IMM-urile şi persoanele fizice, nu vor plăti toată factura în această iarnă, și aici soluțiile le avem, eu zic că suntem 90%, urmează doar să ne gândim care e forma cea mai simplă, ca să nu trebuiască oamenii să completeze tot felul de formulare și așa mai departe. În ceea ce priveşte plafonarea la gaze, vreau să ne uităm la această soluție, dar pentru mine este important să nu distorsionăm foarte mult piața, pentru că, în momentul când introduci o astfel de măsură, distorsionezi piaţa, motivația de a investi dispare pentru companii şi atunci vreau să vedem cum luăm această măsură să fie cât mai puțin invazivă în piață, dar trebuie să recunoaștem că, în acest moment, există o situație specială, care necesită măsuri speciale. Eu cred că cele trei ministere vor veni, până săptămâna viitoare, cu o soluție de compensare pentru clienții casnici şi non-casnici. Discuția despre plafonarea prețului la gaze, împreună, Ministerul Energiei, Consiliul Concurenței, Comisia Europeană vor discuta. După cum știți, sunt mai multe țări din Uniunea Europeană care au discuții cu Comisia Europeană pe acest subiect”, a precizat Florin Cîțu la finalul ședinței de Guvern.
În Uniunea Europeană sunt deja șase țări care vorbesc despre plafonarea prețurilor.
„Vom vedea care va fi forma finală. Ştim ce putem să facem pentru consumatorul casnic. Aștept soluţia de la Ministerul Energiei pentru consumatorul non-casnic, dar să fie în aceeași ordonanță. Da, trebuie să fie semnificativ până la urmă. Şă știți, compensarea nu ajută scăderea prețurilor pentru că ele, costurile, sunt aceleași, doar cine ajustează… Plafonarea ajută, dar pe termen scurt, pentru că dacă prețurile continuă să crească în altă parte, există şi această soluție pe termen scurt. Până la urmă, singura soluție pe termen lung este de a crește capacitatea de producție de energie în România și, de aceea, e nevoie de investiții. Și aţi văzut că sunt anul acesta. Deşi am avut un memorandum prin care am cerut 90% din dividendele tuturor companiilor, atunci când au venit companii, și în special din energie, și au spus că vor pune la dispoziția Guvernului doar 50% din dividende, pentru că restul vor fi pentru investiții, am fost de acord. Dar am cerut, în același timp, ministerului să monitorizeze foarte bine ca acești bani să se ducă în investiți și nu vor rămâne în cont până la finalul anului. Dacă se întâmplă așa ceva, anul viitor nu se va mai întâmpla, din partea mea, să reduc acea contribuție”, a concluzionat premierul.
La rândul său, ministrul Virgil Popescu a adus precizări referitoare la întâlnirile cu „Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii tocmai pentru a discuta împreună cu reprezentanții IMM-urilor despre posibilitățile și schemele de ajutor și pentru IMM-uri. Am solicitat asociațiilor furnizorilor, așa cum au venit cu profilul consumatorilor pentru clienți casnici, să vină și cu profilul consumatorilor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, pentru că pregătim și o schemă de ajutor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. În piața concurențială avem o ofertă minimă, un preț minim de referință. Este prețul minim de referință pe care eu l-am spus de atât timp, este prețul oferit de către o companie care este mai mic decât prețul reglementat la 31 decembrie 2020, deci vorbim de un preț concurențial mai mic decât prețul reglementat la sfârșitul perioadei de reglementare. Avem o bază de pornire, o bază minimă și avem un preț mediu în piață, care este la în jurul cifrei de 82 de bani pe kilowatt, vorbim cu toate taxele incluse, deci practic avem un preț mediu și sunt foarte mulți, inclusiv mari furnizori de energie sub acest preț, puteți verifica pe comparatorul de prețuri, cu oferte începând cu data de 1 noiembrie, vorbim de 1 noiembrie. Deci avem două referințe: referință minimă, cel mai mic preț din piața concurențială, care este 64 de bani prețul mediu și prețul mediu din piața concurențială care este 82 de bani. Această diferență de 18 bani pe kilowatt la consumator, această diferență va fi subvenționată în totalitate de către stat din bugetul statului și avem mai multe tranșe de consumatori. Avem consumatori între 30 de kW și 200 de kW lunar. Vorbim practic pentru românii care consumă între 30 și 200 de kW. Poate vă întrebați de ce e un prag de 30 de kW, pentru că acest prag de 30 de kW înseamnă că acolo avem casă nelocuită sau locuințe de vacanță, ori acest lucru nu are absolut niciun rost să subvenționăm case nelocuite sau case de vacanță, deci nu stau acolo, cu un consum atât de mic. Peste 200 de kW considerăm că nu mai este un consum mediu, este un consum destul de mare, deci practic nu mai vorbim de oameni cu venituri medii. Am încercat să facem un echilibru, o egalitate între consum mediu și venitul mediu. Între 30 de kW și 200 kW vorbim de 5.172.193 de gospodării. Dacă înmulțim cu – vă dau statisticile de la Ministerul Muncii, 2,5 persoane pe gospodărie, vorbim de aproape 13 milioane de români care vor beneficia de acest ajutor pentru energia electrică. Cine nu va beneficia în afară de cei sub 30 de kW consum, practic nu vor beneficia consumatorii vulnerabili, lor li se va aplica Legea consumatorului vulnerabil, deci cei sub 30 de kW și cei care sunt vulnerabili nu vor beneficia de efectele acestei ordonanțe și vulnerabilii vor merge pe Legea consumatorului vulnerabil și vor primi de acolo această subvenție. Cum vrem să funcționeze practic întreg acest mecanism? Atât la energie electrică cât și la gaze – o să vă spun și despre gaze cum va fi subvenția – practic la sfârșitul fiecărei luni furnizorii vor emite facturile, vor trece acest discount diferențiat în factură, vor întocmi niște borderouri automat din sistemele informatice, pe care le vor prezenta în declarațiile de la buget, de la ANAF, în declarațiile de taxe și impozite și li se vor scădea direct din declarațiile la taxe și impozite. Practic, nu dorim ca cineva să fie pus pe drumuri, nu dorim ca românul să fie pus să se ducă după adeverințe ca să demonstreze că are un venit mediu sau un consum mediu, automat toți cei care sunt încadrați între această plajă de consum între 30 și 200 kW, vorbim de 13 milioane de români vor beneficia de această subvenție”.
