Sau „Ludovic Olrban pentru noi, este Liviu Dragnea 2”!
Parlamentarii AUR și USR au depus, pe 3 septembrie, moțiunea de cenzură „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”. Surpriza a venit în momentul în care la Guvern au ajuns textul moțiuni precum si … 2 (DOUĂ) SETURI DE SEMNĂTURI. Ups, am putea spune! Dar, să vedem ce spune Guvernul în punctul de vedere trimis către Curtea Constituțională a României:
„În ceea ce privește Adresa trimisă Guvernului României de Președintele Camerei Deputaților în data de 7 septembrie 2021, acesta este însoțită de trei documente:
– moțiunea de cenzură nr. 2MC din 3 septembrie 2021 împreună cu o listă de 124 de semnături care prezintă numeroase aspecte de neregularitate (unele semnături nu sunt prezentate în original, ci fotocopiate/scanate, neîndeplinind cerința de semnătură olografă original în dreptul numelui; unele semnături sunt redate cu ștersături ori corecturi direct pe text, prin suprapunerea unor linii/cuvinte corectoare; unele tabele cu semnături erau realizate în platforma Google Docs; unele semnături erau tăiate cu linie continuă; în plus, cu privire la unele semnături ale unor parlamentari există indicii că acestea nu corespund cu semnăturile acelorași parlamentari din listele de semnături pentru prezența la ședințele de plen ale Camerelor);
– două adrese semnate în data de 6 septembrie 2021 de liderii grupurilor AUR, respectiv liderii grupurilor USR din Camera Deputaților și Senat, însoțite de o listă cu 11 semnături olografe (adresa grupurilor parlamentare AUR), respectiv de o listă cu 23 de semnături olografe (adresa grupurilor parlamentare USR).
În raport cu cele 23 de semnături depuse la data de 6 septembrie 2021, liderii de grup ai USR din Camera Deputaților și Senat nu indică în cuprinsul adresei de înaintare justificarea transmiterii semnăturilor respective la o dată ulterioară depunerii moțiunii de cenzură.
În schimb, spre deosebire de USR, în raport cu cele 11 semnături depuse în data de 6 septembrie 2021, liderii grupurilor parlamentare ai AUR din Camera Deputaților și Senat au recunoscut în mod expres în cuprinsul adresei de înaintare a semnăturilor că la data de 3 septembrie 2021 moțiunea de cenzură nu a fost însoțită de semnăturile olografe și originale, ci semnăturile în fotocopie”.
Parlamentul României, prin președinții celor două Camere, a considerat depusă în mod valid în data de 3 septembrie 2021moțiunea de cenzură „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”, deși semnăturile nu erau olografe sau nu sunt însușite de către titulari. Aceste fapte duc la o conduită neconstituțională, deopotrivă neloială și abuzivă, față de Guvern.
Ludovic Orban, în disperarea sa de a se agăța de șefia partidului având ferma convingere că va deveni viitorul președinte al României calcă totul în picioare. De la legile organice, la Legea Fundamentală.
Moțiunea de cenzură este o instituție constituțională prin care se realizează controlul parlamentar asupra activității Guvernului. În sistemul nostru constituțional, Guvernul, parte a autorității executive, răspunde politic solidar doar în fața Parlamentului, aceasta fiind o trăsătură specifică sistemelor de guvernare parlamentare. Totodată, răspunderea politică colectivă a Guvernului față de Parlament nu instituie o subordonare ierarhică între Parlament și Guvern, ci, din contră, dă sens principiului separației și controlului între puterile statului.
Curtea Constituțională însăși realizează o distincție logică și necesară între etapele procedurale ale instituției moțiunii de cenzură „între depunerea moțiunii de cenzură, pe de o parte, și prezentarea/ dezbaterea/ votarea acesteia, pe de altă parte. Astfel cum s-a arătat, pentru depunerea moțiunii de cenzură cele două Camere trebuie să fie în sesiune ordinară sau extraordinară, însă pentru prezentarea/ dezbaterea/ votarea acesteia cele două Camere trebuie să lucreze în ședință comună. Dacă primul aspect [depunerea moţiunii de cenzură]ține de voința politică a deputaților/ senatorilor, care trebuie să țină seama de o precondiție procedurală pentru depunerea moțiunii de cenzură, cel de-al doilea aspect [prezentarea/ dezbaterea/ votarea moţiunii de cenzură] ține de procedura pe care Parlamentul trebuie să o urmeze odată ce moțiunea de cenzură a fost depusă” (Decizia Curții Constituționale nr. 609/2020).
Nu în ultimul rând, trebuie precizat că moțiunea apare ca fiind semnată de către parlamentari USR care la 3 septembrie erau încă membri în Guvernul Cîțu (Cătălin Drulă, Cristian Ghinea, Claudiu Iulius Gavril Năsui și Ciprian-Sergiu Teleman, respectiv Dan Ilie Barna).
Și aici intervine problema loialității față de Guvernul din care faci parte, art. 109 alin. (1) teza a doua care impune membrilor Guvernului să se manifeste în spiritul afinității față de activitatea Guvernului atâta vreme cât aceștia sunt membri ai Guvernului. Astfel, în succesiunea logică miniștrii respectivi au opțiunea ca mai întâi să demisioneze, iar abia după pierderea calității de membri ai Guvernului să participe la inițierea unei moțiuni de cenzură.
În doctrina de specialitate se arată că „Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. Este o condiție de validitate. În cazul în care moțiunea nu a fost inițiată de un număr de parlamentari care să satisfacă această cerință, ea nu poate, în mod legal, să fie luată în discuție și nici, bineînțeles, supusă votului. Este o cerință de natură să prevină inițierea de moțiuni nereprezentative, făcute în scop șicanator, numai din dorința de a destabiliza încrederea în Guvern și sprijinul de care se bucură ca urmare a acestei încrederi” (M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Constituția României comentată și adnotată, Ed. R. A. Monitorul Oficial, București, p. 250). Or, raportat la speța dedusă judecății Curții Constituționale, această verificare nu a avut niciodată loc cu privire la cele 124 de semnături depuse în data de 3 septembrie 2021 și nici cu privire la cele 34 de semnături depuse în data de 6 septembrie 2021, care vizau tot moțiunea de cenzură depusă în 3 septembrie 2021. Toate aceste semnături, împreună cu moțiunea de cenzură au fost comunicate in corpore Guvernului de către Președintele Camerei Deputaților în data de 7 septembrie 2021.