Guvernul a modificat o serie de reglementări în domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor, cu efect asupra mediului de afaceri, sprijinind accelerarea dezvoltării investițiilor. Modificările propuse produc efecte pozitive și în plan social, prin eliminarea disfuncționalităților existente la nivelul administrației publice responsabile cu autorizarea construcțiilor și prin reducerea mecanismelor de dezvoltare necontrolată a localităților.
O modificare importantă o reprezintă introducerea posibilității de emitere a certificatului de urbanism în format electronic, documentul având aceeaşi valoare juridică cu certificatul de urbanism emis în format scriptic, cu condiția ca la emiterea sau imprimarea pe hârtie a documentului cu semnătură electronică să fie adăugată și semnătura olografă a semnatarilor autorizați prin lege. De asemenea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ aprobat astăzi de Executiv, toate autorităţile publice au obligația să asigure măsurile necesare primirii documentațiilor pentru emiterea certificatelor de urbanism, avizelor/acordurilor și autorizațiilor de construire/desființare în format electronic, prin intermediul portalului aferent punctului de contact unic electronic.
Guvernul a modificat și completat în acest sens Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, precum și Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în scopul soluţionării problemelor legislative cu caracter de urgenţă care au fost semnalate în domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor prin intermediul studiilor realizate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu sprijinul Băncii Mondiale.
Obiectivul de simplificare a procedurilor administrative și de reducere a costurilor aferente autorizării lucrărilor de construcție, emiterea autorizațiilor de construire în format electronic constituie o țintă pe termen mediu, asumată conform reglementărilor europene.
Noile prevederi converg totodată spre respectarea exigențelor urbanistice și de calitate în domeniul construcțiilor și eliminarea riscurilor de corupție, prin clarificări și eliminarea unor suprapuneri sau lacune legislative care au generat deficiențe în posibilitatea de urmărire a cheltuirii banilor publici în condiţii de eficiență și eficacitate. De exemplu, este introdusă posibilitatea ca Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) să atace direct în instanțele de contencios documentațiile de urbanism sau autorizațiile de construire ilegale. În prezent, doar prefectul are această calitate, însă există situații în care aceștia nu dau curs sesizărilor ISC, iar controlul rămâne neeficace. Totodată, ordonanța stabilește obligația ca ISC să oprească lucrările pentru care se constată realizarea cu încălcarea dispozițiilor legale, a cerințelor privind asigurarea calității în construcții, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizații nelegal emise. Odată cu dispunerea măsurii de oprire a executării lucrărilor se dispun și măsuri de conservare a lucrărilor deja executate.
Tot pentru reducerea corupției, a fost introdus caracterul public pentru documentațiile de amenajarea teritoriului și de urbanism care, odată aprobate, instituie reguli cu privire la construire atât de către sectorul public cât și de cel privat și la planificarea spațială a investițiilor publice. În plus, ordonanța introduce votul motivat al consilierilor locali, pentru eliminarea posibilității ca votul pentru aprobarea documentațiilor de urbanism să fie condiționat de primirea de foloase necuvenite.
Un element de noutate îl reprezintă stabilirea cuantumului amenzilor aplicate pentru faptele descrise ca fiind contravenții, între 10.000 și 50.000 de lei.
De asemenea, sunt detaliate responsabilitățile și faptele care constituie contravenție, între care inițierea sau aprobarea documentațiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții care nu au autorizație de construire sau nu respectă prevederile autorizației de construire, supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentații de urbanism incomplete, semnarea de documentații de amenajarea teritoriului și urbanism care conțin date eronate – dacă nu intră sub incidența legii penale, aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la documentațiile de urbanism aprobate, modificarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism de către autorităţile locale fără reluarea procedurilor de avizare și aprobare, precum și nerespectarea prevederilor referitoare la informarea și consultarea populației. Pentru evitarea conflictelor de interese, membrii comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism constituită la nivel local au obligația ca la începerea mandatului să semneze o declaraţie pe propria răspundere prin care se oblige ca, pe perioada mandatului, să nu încheie sau să nu execute contracte de achiziții publice cu autoritatea publică locală/județeană din a căror comisie fac parte și să se abțină la vot în cadrul procedurilor de avizare în cazul în care au participat la elaborarea unei documentații depuse spre avizare la comisia din care fac parte.
Pentru accelerarea investițiilor, a fost eliminat conceptul de “aviz tacit”, care este neoperațional, și înlocuit cu o sancțiune pecuniară, în situația nerespectării termenelor de către emitenții de avize care nu respectă termenul legale. Astfel, ISC va putea amenda instituțiile care nu emit avizele în termene legale și întârzie nejustificat investițiile. Pe de altă parte, Guvernul a aprobat prelungirea de la 12 luni la cel mult 24 de luni perioada de valabilitate a autorizațiilor de construire, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. Noul termen era necesar pentru corelarea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, existând cazuri în care, valabilitatea autorizației expira până la finalizarea procedurilor de achiziție publică. La rândul său, beneficiarul/investitorul are obligația de a notifica în legătură cu începerea lucrărilor autoritatea administrației publice emitente a autorizației și Inspectoratul de Stat în Construcții, inclusiv prin intermediul punctului de contact unic electronic, http://www.edirect.e-guvernare.ro/. În cazul proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport și al amenajărilor hidrotehnice, autorizațiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de amplasament își mențin valabilitatea pe toată perioada implementării proiectelor, până la finalizarea lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv, până la semnarea procesului-verbal de recepție finală, cu condiția începerii lucrărilor în termen de 24 de luni de la data emiterii autorizației de construire.
Planul urbanistic general și strategia de dezvoltare durabilă și integrate, parte integrantă din acesta, se corelează cu bugetul și programele de investiţii publice ale unității administrativ-teritoriale, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
Actul normativ stabilește totodată regimul aplicat în materie de urbanism și autorizare a construcțiilor în cazul imobilelor situate în zone protejate, cu obiective specifice de conservare și reabilitare a valorilor de patrimoniu. În acest caz, modificările și completările aprobate de Guvern creează asupra acestor imobile servituți de intervenție legate de desființare, modificare, funcționalitate, distanţe, înălțime, volumetrie, expresie arhitecturală, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajări și plantații. S-a ținut cont în luarea acestor decizii și de problemele existente la nivel practic și legislativ semnalate în cadrul atelierelor de lucru ale structurilor asociative ale autorităților publice locale precum și cele ale Asociației Arhitecților Șefi de Județe, ale Asociației Arhitecților Șefi de Municipii, ale Registrului Urbaniștilor din România, ale Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România, Ordinului Arhitecților din România, Asociația Inginerilor Proiectanți de Structuri, la nivelul mediului universitar din domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor, mediului economic și societății civile.
