Începând din anul 2006, supravegherea calităţii aerului în aglomerarea Craiova s-a realizat prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calităţii aerului inclus în RNMCA, format din 5 staţii automate, care au fost amplasate conform criteriilor specifice prevazute în prezent în Legea 104/2011. La sfârșitul anului 2016 a fost integrată în rețea o stație amplasată la intrarea în Calafat livrată în cadrul proiectului “Monitorizarea în comun a riscurilor pentru situații de urgență în zona transfrontalieră a Dunării” cod MIS ETC încheiat între ICMET Craiova, MMAP și APM Dolj.
Poluanţii monitorizaţi – respectiv SO2, NO2, NOx, CO, Pb, PM10 şi PM2,5, benzen şi ozon(O3) – sunt cei reglementaţi prin directivele europene privind calitatea aerului înconjurător preluate prin legislaţia noastră, iniţial în Ord. 592/2002 şi în prezent în Legea 104/2011, privind valorile limită, de prag şi de alertă ale acestora, precum şi a metodelor de măsurare şi evaluare (Directiva nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului, Directiva nr. 99/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, Directiva nr. 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul atmosferic Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon).
Structura reţelei din județul Dolj:
1) statii amplasate in aglomerarea Craiova:
-staţia DJ-1 – staţie urbană de trafic, amplasată pe Calea Bucureşti, vis-a-vis de PiaţaMare locaţia respectivă fiind reprezentativă din punct de vedere al traficului (raza ariei de reprezentativitate max 100m); poluanţii monitorizaţi sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 şi BTEX;
-staţia DJ-2 – staţe de fond urban amplasată în zona Primariei Craiovei, expusă mai puţin traficului şi industriei; poluanţii monitorizaţi sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM2,5 şi BTEX;
-staţia DJ-3 – staţie mixtă- industrială şi de trafic, amplasată în zona Billa, aflată sub influenţa ambelor termocentrale şi a reţelei de trafic intens din vestul oraşului (raza ariei de reprezentativitate este de max 1 km); poluanţii monitorizaţi sunt SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10;
-staţia DJ-4 – staţie industrială, situata la intrarea în Işalniţa, în mediu suburban, aflată sub influenţa termocentralei din zonă mai ales; poluanţii monitorizaţi sunt SO2, NO, NO2, NOx, O3;
-staţia DJ-5 – staţie de fond suburban amplasată în zona pod Jiu spre intrarea în Breasta, situată la distanţă de aproape toate sursele de poluare majore din aglomerare, afectată uneori de emisiile de la SE Işalniţa, poluanţii monitorizaţi sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 şi O3- de menţionat că acesta din urmă se regăseşte în reţeaua europeană specială de monitorizare şi evaluare, alături de alte staţii din ţară.
2) stația DJ-6-stație de trafic, amplasată în apropierea podului transfrontalier România-Bulgaria, poluanţii monitorizaţi sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, PM2,5.
Pe lângă indicatorii de calitate a aerului menţionaţi, se monitorizează şi parametri meteorologici la staţiile DJ-2, DJ-4 şi respectiv DJ-6: temperatura, direcţia şi viteza vântului, presiunea atmosferică, radiaţia solară, umiditatea relativă şi nivelul precipitaţiilor.
Principalele surse de emisie care afectează valorile indicatorilor monitorizaţi sunt:
– trafic rutier
– arderi in industria de transformare si pentru producerea de energie electrica si termica (predominante ca influență în cursul iernii)
– alte procese industriale, exploatarea gazelor
– procese de ardere pentru încălzirea casnică
– factori naturali – terenurile agricole din apropiere
– surse accidentale- incendii
– surse locale necontrolate, ca arderea miriştilor, arderi ale materialelor plastice
Evoluţia poluanţilor monitorizaţi în perioada ianuarie-mai 2017
În urma monitorizării poluanţilor atmosferici în perioada ianuarie – mai 2017 s-au obţinut în general medii comparabile cu cele din anii precedenţi.
Trebuie menţionat faptul că, evoluţia poluanţilor în aglomerarea Craiova depinde foarte mult de condiţiile de dispersie în atmosferă, zona fiind defavorizată în sensul că în oraş se înregistrează deseori condiţii de calm atmosferic indiferent de anotimp şi de asemenea se produc inversiuni termice în timpul serii, mai ales în perioadele de toamnă şi iarnă. Aceste condiţii conduc la acumularea poluanţilor emiși de la diverse surse şi creşterea concentraţiilor, uneori peste limitele orare/zilnice permise.
În ceea ce priveşte condiţiile climatice din cursul primăverii, s-au înregistrat condiții foarte variate din punct de vedere al temperaturilor, vântului și precipitaţiilor (abundente).
Valorile oxizilor de azot, dintre care reglementaţi sunt NO2 şi NOx, se găsesc la un nivel ceva mai ridicat în perioada ianuarie-februarie. Astfel, pentru NO2 în mediul urban s-au obținut medii lunare de 27-61 µg/m3 (cele mai mari valori înregistrate la DJ-3), iar în suburban 18-21 µg/m3. Nu s-au înregistrat depășiri ale VL orare. Menţionăm și faptul că termocentralele au realizat şi folosesc în procesele de ardere instalaţiile de reducere a oxizilor de azot, sursa determinantă în evoluţia acestora devenind traficul în cea mai mare parte din an, la care adăugăm şi încălzirea casnică pe timpul iernii.
