Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului a dispus, a preluarea mandatului, efectuarea unui audit la nivelul cluburilor subordonate MTS. Principala concluzie, pornind de la documentele și datele analizate, este că sportul românesc nu știe sau nu este obișnuit să lucreze strategic, planificat. În aceste condiții nici nu ne putem aștepta la rezultate. Se lucrează dezorganizat, în cele mai multe dintre cazuri, lipsesc specialiștii, lipsesc tinerii care să injecteze cu energie sistemul, lipsesc caietele și planurile de antrenament, nu există o preocupare susținută pentru a atrage copiii către sport, resursele nu sunt mereu eficient repartizate. Mai puțin de jumătate dintre cluburile departamentale funcționează cu toate secțiile, iar din cele 410 secții existente la nivel național, 34 sunt complet nefuncționale, neavând nici sportivi, nici antrenori. Din totalul de 48 de cluburi, doar 9 funcționează cu un nivel scăzut de risc, restul de 38 plasându-se în zona de risc crescut sau mediu.
În perioada ianuarie – septembrie a acestui an, Biroul Audit Public Intern din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului a efectuat o misiune de audit de sistem cu tema ”Evaluarea sistemelor de conducere și control intern la nivelul cluburilor sportive aflate în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului”. Perioada auditată a fost cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2020, iar raportul final prezintă rezultatele constatate de echipa de auditori, precum și recomandările acestora pentru remedierea deficiențelor. Toate aceste date vor servi la fundamentarea Strategiei Naționale pentru Sport, aflată în proces de elaborare.
Scopul principal al acestei misiuni de audit public de sistem a fost acela de a oferi o asigurare rezonabilă privind funcționarea activității destinate sportului de performanță la nivelul structurii de specialitate din MTS și al cluburilor departamentale. În cadrul acestei misiuni, activitatea auditabilă a fost analizată în ansamblul său, prin examinarea tuturor elementelor componente (subsistemelor), și anume: modul de organizare a activității la nivelul fiecărui club, cu respectarea legislației și a normativelor sportive aplicabile, economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării resurselor (materiale, umane, financiare), modul de analiză și finanțare a activității sportive la nivelul ordonatorului superior de credite – MTS, performanțele sportive obținute în perioada auditată.
„În urma finalizării misiunii de audit, principala observație este că, deși la nivelul a 45 din totalul de 48 de cluburi erau elaborate strategii și programe de dezvoltare pe termen mediu și/sau scurt, după cum a reieșit din centralizarea datelor și documentelor prezentate, toate aceste documente interne de lucru prezentau doar un cadru general. Nici vorbă despre activități punctuale, pe secții, cu obiective și termene bine stabilite pentru implementare, cu necesar de resurse financiare și umane. Nici vorbă despre persoane responsabile, modalități de monitorizare a indicatorilor propuși sau persoane responsabile cu monitorizarea. Toate acestea mă conduc la concluzia că sportul românesc nu știe sau nu este obișnuit să lucreze strategic, planificat. Și atunci cum să ne așteptăm la rezultate? Strategia Națională pentru Sport va da restartul acestui domeniu, într-un mod profesionist, modern, coerent și coordonat” a declarat Ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Novak.
Ca urmare a auditului dispus la nivelul cluburilor subordonate MTS, s-au constatat și aspecte pozitive, dar și probleme care au afectat activitatea sportivă. Deficiențele identificate privesc atât organizarea instituțională, cât și baza materială, resursa umană și modul de alocare a sumelor primite de la MTS.
Printre altele, s-a constatat că doar 23 din cele 48 de cluburi departamentale funcționează cu toate secțiile, așa cum ele sunt avizate în CIS. De asemenea, din cele 410 secții existente la nivel național, 34 sunt complet nefuncționale, neavând nici sportivi, nici antrenori. Din totalul de 48 de cluburi, 9 funcționează cu un nivel scăzut de risc, restul de 38 plasându-se în zona de risc crescut sau mediu.
Alte observații se referă la faptul că 50% dintre directori au studii de educație fizică și sport, restul de 50% fiind formați în alte domenii, dar și la necesitatea reorganizării acestor cluburi, prin schimbarea statului de funcții și a regulamentelor de organizare-cadru. S-a concluzionat că lipsa experților sportivi are efecte negative asupra organizării de competiții, a deconturilor antrenorilor și a caietelor de antrenament. În anumite situații, calendarele sportive prezentau deficiențe de întocmire și nu erau aprobate de direcția de specialitate din MTS, aceasta fiind o condiție esențială în fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli.
Cu privire la antrenori, dincolo de inegalitatea în salarizare față de cei din sistemul cluburilor sportive școlare, aflate în subordinea Ministerului Educației, o problemă constatată o reprezintă faptul că mare parte a acestora au vârste înaintate. Dinamica forței de muncă este redusă, iar șansele tinerilor de a ocupa aceste poziții sunt foarte scăzute, cu toate consecințele care decurg de aici cu privire la atragerea tinerilor spre sport sau metodologia de antrenament și pregătire.
Dincolo de vârstă, lipsa caietelor de antrenament și a planurilor de pregătire a sportivilor are un impact negativ asupra calității activității sportive și a rezultatelor obținute. De altfel, la nivelul celor 60 de ramuri de sport, prea puține dintre rezultatele obținute la nivel național se regăsesc și la nivel international, aceasta fiind, de fapt, verificarea nivelului real de performanță. De menționat cu rezultate la acest nivel, mai ales din rândul segmentelor copii-cadeți-juniori, sunt ramuri precum atletismul, judo, luptele, scrima sau kaiac-canoe, ele regăsindu-se și pe lista celor care s-au preocupat de investiția în aceste categorii de tineri sportivi și de selecția lor. Tot aici trebuie menționate baschetul, boxul, natația, voleiul, tenisul, canotajul, bobul și sania, sau fotbal-tenisul.
Cu privire la repartizarea sumelor alocate de la buget, media cheltuielilor de personal la nivelul anului 2019, de exemplu, a fost de 47%, 11% au fost cheltuieli cu bunurile și serviciile, 4% au reprezentat cheltuieli cu materiale şi echipament sportiv, 35% cheltuieli cu activitatea sportivă și 3% cheltuieli de capital.
Lipsa Consiliilor Consultative prevăzute de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 este o altă constatare a echipei de auditori. Este important ca acest organ de decizie să se formalizeze și să participe la procesele decizionale de la nivelul cluburilor, cu implicarea autorităților locale, așa cum prevede legea, pentru o mai bună coordonare și colaborare, în interesul sportului.
Concluzionând cu privire la rezultatele misiunii de audit la nivelul cluburilor, atâta timp cât nu există o Strategie Națională pentru Sport, nu putem discuta despre performanță sportivă, pentru că nu există o abordare unitară și consecventă, care să conducă spre rezultate. Strategia Națională pentru Sport reprezintă o prioritate a Ministerului Tineretului și Sportului, urmând a integra atât rezultatele analizelor de la nivelul structurilor subordonate, cât și pe cele ale consultărilor cu federațiile sportive naționale, COSR, ministerele implicate în elaborare, reprezentanții autorităților locale, investitorii în sport etc., precum și modele de bune practici din alte state europene.
Obiectivele prioritare ale Strategiei Naționale pentru Sport sunt revenirea României în elita mondială a sportului de performanță, cu clasarea în top 10 la ediția din 2032 a Jocurilor Olimpice și Paralimpice de Vară, dezvoltarea sportului școlar, prin facilitarea practicării zilnice a activităților sportive în cadrul școlii de către toți elevii, și dezvoltarea sportului de masă, cu creșterea procentului populației care practică sportul în mod constant de la 5 la 30 % în 2032.
