Partidul Naţional Liberal își asumă susţinerea cu toate mijloacele parlamentare şi legislative disponibile a tuturor proiectelor de dezvoltare din Regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea) și realizarea lor cu prioritate în perioadele de guvernare liberală.
Este timpul să transpunem în realitate aceste proiecte și este nevoie de voinţă, profesionalism, continuitate şi dorinţa de a schimba cu adevărat Oltenia. Avem nevoie de dezvoltare economică durabilă pentru a trăi mai bine, nu de promisiuni fanteziste. A venit timpul să spunem adevărul oamenilor: prioritățile sunt infrastructura, educaţia şi sănătatea şi că nu putem avea bunăstare fără servicii de calitate în aceste 3 domenii.
Proiecte de infrastructură
În Oltenia, infrastructura practic nu există, atâta timp cât nu poate satisface necesitățile cetățenilor sau ale producătorilor. Lipsa infrastructurii și a logisticii în privința transportului duce la scăderea potențialului investițional în Oltenia și implicit la lipsa locurilor de muncă. Nu pot exista salarii bine plătite, așa cum ne dorim cu toții, în condițiile în care nu există performanță și competitivitate.
La exteriorul arcului carpatic, lipsa locurilor de muncă a dus la depopularea regiunilor, cu accent pe spațiul rural. Cei mai mulți tineri au luat calea străinătății, în căutarea unui trai decent, lăsând în urmă vârstnici afundați în penurie.
Toate acestea generează, în efect de domino, discrepanțe între regiunile geografice ale țării. Dacă suprapunem harta infrastructurii peste cea a voinței electorale, vom constata că administrațiile conduse de stânga socialistă adâncesc aceste decalaje prin stagnare economică, sărăcie și lipsă de viziune.
Liderii de stânga, au condus cu precădere județele din sud-vestul Olteniei- Gorj, Dolj, Olt, Mehedinți și Vâlcea. Nu există nicio autostradă sau drum de mare viteză care să traverseze Carpații și să lege rapid această zonă de restul țării noastre. Transportul de mărfuri și persoane se face anevoios, pe căi învechite, peticite, vulnerabile la prima ploaie mai puternică sau la prima rafală de vânt.
Ca să ajungem din sud-vestul României spre Arad, Iași sau București, parcurgem sute de kilometri în condiții grele de trafic resemnați că altfel nu se poate. Ba se poate! Printr-o administrație liberală, aceste lucruri se pot schimba.
Considerăm că realizarea unei infrastructuri moderne de transport care să ofere un grad de conectivitate mai mare acestei regiuni reprezintă şansa unei dezvoltări durabile sănătoase şi principalul vector al creşterii atractivităţii competiţionale a regiunii în vederea atragerii de investiţii.
În momentul de faţă, atât în ceea ce priveşte componenţa proiectelor din Master Planul de Transport al României, cât şi prevederile Strategiei de Dezvoltare teritorială a României – România Policentrică 2035, regiunea Oltenia reprezintă o regiune de interes, cu o serie de proiecte de infrastructură de transport propuse pentru următorii 14 ani. Prin urmare, pentru dezvoltarea întregii regiuni Oltenia, este obligatorie respectarea termenelor şi proiectelor asumate în cele două documente programatice.
Toate proiectele Olteniei din Master Planul de Transport al României până în anul 2030 însumează investiţii de peste 10 miliarde de Euro iar finalizarea lor reprezintă conectarea, din toate punctele de vedere, a regiunii Olteniei cu restul ţării şi a Europei. Pentru perioada 2017 – 2020 valoarea proiectelor de implementat din Master Plan se ridică la peste 3 miliarde de Euro, iar a celor ce trebuie pregătite la peste 2 miliarde de Euro. La acestea se vor adăuga investiţiile în infrastructura de drumuri judeţene şi locale prin programe ca POR, PNDR şi PNDL – un total în jurul a 500 mil. Euro.
Trebuie realizate investiții pentru a asigura condițiile de navigabilitate a Dunării. În situația în care România deține 775 de kilometri de autostradă și cu o rețea de cale ferată deficitară, am putea să facem din Dunăre principala cale de acces spre Europa.
România are 1085 kilometri de Dunăre, adică 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului, ce asigură legătura directă cu nouă state europene, 20 de porturi fluviale (cele mai importante sunt Drobeta – Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați) și două canale navigabile care fac legătura cu Marea Neagră și portul Constanța.
Dunărea face parte din axa prioritară Rin/Meuse – Main – Dunăre care leagă Estul și Vestul Europei, leagă portul Rotterdam la Marea Nordului de portul Constanța la Marea Neagră.
Ca Dunărea să devină un canal navigabil curent este nevoie de realizarea lucrărilor de dragaj și semnalizare curentă, urgentarea implementării proiectelor privind asigurarea condițiilor de navigație, analizarea și corelarea/uniformizarea taxelor practicate de administrațiile portuare. România poate accesa 1,3 miliarde de euro pentru transportul fluviale și feroviar în perioada 2014 – 2020 prin programul Connecting Europe Facility.
Pentru toate aceste proiecte este nevoie de resurse, deoarece fondurile europene vor acoperi numai aproximativ 55% din investiţiile din Master Plan, restul va proveni fie de la buget, fie prin modalităţi mai puţin folosite până acum: parteneriat public-privat, credite externe.
Pentru PNL, implementarea acestor proiecte de infrastructură reprezintă prioritatea numărul 1 – fiind singura şansă pentru stimularea dezvoltării economice şi ieşirea din sărăcie şi înapoiere.
Investiții în economie, energie și agricultură
Declinul industrial masiv din Oltenia a condus la transformarea acesteia într-o zonă dezavantajată, motiv pentru care întreaga regiune poate fi considerată “zonă problemă”.
Zonele fragile structural se caracterizează prin dependenţa populaţiei ocupate de o singură ramură/subramură a industriei grele sau chiar de o singură mare întreprindere generatoare de pierderi în economie. Intensificarea procesului de restructurare, retragerea subvenţiilor acordate de stat fac ca în perioada următoare aceste zone să intre într-un declin industrial.
Cea mai afectată zonă din punct de vedere economic este zona minieră a bazinulul carbonifer Gorj Motru-Rovinari, în cadrul căreia gradul de dependenţă faţă de activitatea minieră este foarte mare. În judeţul Gorj se găsesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv. Activităţile de extracţie a cărbunelui se află în recesiune, procesul de restructurare minieră începând din 1997.
Judeţul Olt este, de asemenea, unul dintre judeţele unde procesul restructurării industriale are drept consecinţă pierderea locurilor de muncă. Fostele centre (mono)industriale: Balş, Rovinari, Caracal, Tg. Cărbuneşti, Motru, Strehaia, au avut o evolutie negativă ce nu a putut fi compensată prin activitatea productivă din unele ramuri privatizate. Evoluţii negative asemănătoare au înregistrat şi judeţele Mehedinţi şi Vâlcea.
Cele mai importante investiții private din regiunea Oltenia au fost atrase de guvernările și administrațiile liberale: Ford la Craiova, Pirelli la Slatina, Faurecia la Râmnicu Vâlcea, concernul japonez Sumitomo la Drobeta-Turnu Severin etc., în timp ce administrațiile PSD au alungat investitorii și preferă perpetuarea unor situații de subdezvoltare economică pentru a păstra și controla votul populației sărace, dependentă de ajutoarele sociale de la stat.
Partidul Național Liberal, prin parlamentarii și aleșii locali din regiunea Oltenia va face toate eforturile prin mijloacele pe care le are la dispoziție atât în opoziție cât și la guvernare pentru atragerea și sprijinirea investițiilor private strategice din zonă, prioritare fiind modernizarea și extinderea facilităților de producție a energiei, dezvoltarea industriei auto și petrochimice și a agriculturii.
Unul dintre proiectele strategice susținute de PNL este folosirea gazelor exploatate de la Marea Neagră pentru extinderea rețelelor de gaze de către administrațiile locale și pentru producerea energiei electrice sau termice la un preț mai mic precum și pentru dezvoltarea industriei petrochimice. Un astfel de proiect în această zonă ar putea fi realizat la Drobeta Turnu Severin unde, actuala termocentrală, scoasă din funcțiune după falimentul RAAN, ar putea fi înlocuită cu o centrală pe gaze naturale care să folosească gazele exploatate de la Marea Neagră.
Educație și Sănătate
Dezvoltarea economică a regiunii Oltenia este îngreunată atât de lipsa infrastructurii de transport cât și de lipsa forței de muncă bine calificate. De aceea una dintre prioritățile Partidului Național Liberal este refacerea și dezvoltarea școlilor profesionale și a învățământului tehnic.
Sprijinim îmbunătățirea actului de educație la toate nivelurile și dezvoltarea infrastructurii școlare pentru a asigurarea unui învățământ de calitate în toate școlile din regiune în condiții civilizate și de siguranță pentru elevi și studenți.
Partidul Național Liberal încurajează parteneriatul dintre investitorii privați și centrele universitare și cu școlile profesionale din regiune stimulând participarea acestora la procesul educațional.
Îmbunătățirea accesului la serviciile medicale pentru toți cetățenii este o prioritate pentru Partidul Național Liberal. De altfel, singurul spital nou construit în regiune a fost realizat de o administrație liberală în orașul Horezu din județul Vâlcea.
Considerăm absolut necesară derularea unor programe de investiții publice regionale în realizarea și dotarea de spitale noi, prioritar fiind spitalul regional de la Craiova finanțat din fonduri europene, blocat de guvernarea PSD.
Doar o administrație liberală poate oferi soluții pentru ca orașele și comunitățile din Oltenia să arate ca la Cluj, Oradea, Timișoara, Alba Iulia sau Suceava. Oltenia are nevoie de Partidul Național Liberal, are nevoie de o administrație liberală.
