De mai bine de doi ani, Acțiunea pentru Renașterea Craiovei, prin avocatulLucian Bernd Săuleanu, a întreprins mai multe demersuri pentru a atrage atenția asupta pericolului reprezentat de Kozlodui. De la sesizarea autorităților locale, județene, naționale sau a Comisiei Europene, până la mitinguri, cei de la Acțiunea pentru Renașterea Craiovei n-au ratat nimic. Astfel, pentru a le aduce la cunoștință și politiciwnilor ALDE, la 26 ianuarile 2018 – adică acum 1 AN ȘI JUMĂTATE (!) – Platforma civică anti-Kozlodui constituită de Acțiunea pentru Renașterea Craiovei (ARC), Asociația Civică pentru Viață ( AcpV), Asociația Pro Democrația Club Craiova și Asociația C.R.O.N.O, propunea demersuri similare, la nivelul României, cu cele inițiate de Austria în lupta împotriva pericolelor reprezentate de energia nucleară. Și asta deoarece Austria a avertizat că intenţionează să dea în judecată Comisia Europeană (CE) pentru că a permis Ungariei extinderea centralei sale nucleare de la Paks.
Câteva luni mai târziu, datorită demersurilor întreprinde ce către cei de la ARC, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), finanțatorul depozitului pentru deșeuri radioactive de la Kozlodui, a delegat doi reprezentanți ai oficiului de soluționare reclamațiilor transmise prin mecanismul instituției să efectueze o vizită la Craiova joi, 21 iunie, în cadrul procesului de evaluare a eligibilității cererii.
„Este evident că amplasarea unui al doilea sit nuclear lângă altul deja existent ridică riscurile și îndepărtează și mai mult investitorii. Regiunea în care este amplasată centrala nucleară este cea mai săracă regiune din Europa, nu doar din Bulgaria. Situl de la Radiana, lângă Kozlodui, a fost ales după ce din șapte locații propuse, au rămas doar trei care îndeplineau condițiile geologice. Se pare că la celelalte două locuitorii s-au opus. La Radiana nu s-a întâmpinat suficientă opoziție din cauza dependenței financiare, pentru că foarte mulți oameni lucrează la centrala nucleară”, recunoștea,la vremea aceea, Borislav Sandov, reprezentantul organizației Nuclear Transparency Watch, Sofia.
Cei de la ARC s-au întâlnit și cu reprezentanții Guvernului României. Laszlo Borbely, consilier de stat și coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a precizat, ca urmare a intervențiilor reprezentanților Platformei Civice anti-Kozlodui: „Sunt de acord că trebuie stabilite priorități și vă asigur că și eu mi-aș dori să se renunțe la centralele nucleare. Am înțeles mesajul dumneavoastră și voi ține legătura cu autoritățile pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm”.
De altfel, pe 20 februarie 2019, Lucian Săuleanu atrăgea atenția autorităților române asupra succesului repurtat de către Lituania. „Autoritățile române ar trebui să ia exemplul Lituaniei cu privire la extinderea duratei de operare a reactoarelor nucleare de la centrala atomică de la Kozloduy în condițiile în care aceasta s-a făcut fără consultări transfrontaliere, deși obiectivul se află la doar 4 kilometri de granița României cu Bulgaria.
Ministerul Afacerilor Externe din Lituania a salutat săptămâna trecută decizia luată la întâlnirea membrilor Convenției Espoo din data de 7 februarie 2019, în Geneva, care confirmă încălcarea de către Belarus a trei dispoziții din tratatul internațional. Belarus nu a respectat Convenția Espoo când a ales situl pentru construcția unei noi centrale nucleare la Ostrovets, au constatat membrii participanți la întâlnirea de la Geneva”. Nu în ultimul rând, „la a 44-a sesiune a Comitetului, care a avut loc la Geneva între 12 și 15 martie a.c., membrii prezenți au analizat informațiile transmise de ARC în anul 2018 cu privire la centrala nucleară din Bulgaria”, se arată într-un comunicat al ESPOO.
Am făcut toată această prezentare, chiar dacă un pic mai lungă, pentru a le explica și politicienilor de la ALDE Dolj că s-au trezit cam târziu, și a copia ideile altora numai pentru a avea activitate NU SE PUNE! Nu de alta, dar printr-un comunicat remis presei, proaspăta vicepreședintă a ALDE Dolj susține că „Nu stim sa existe vreo fundamentare a acestor decizii (și) pe baza unor analize serioase de risc tranfrontaliere. Conform legislatiei internationale există o obligatie a consultarii populatiei din toate zonele de risc. Toti doljenii din zonele de risc: Craiova, Bechet, Bailesti, Calafat, Gighera, Ostroveni, Calarasi, Lișteava si altele trebuie sa fie consultati cu privire la deciziile privind impactul activitatii de la Kozlodui asupra vietii si sanatatii lor”.
De asemenea, Amelia Drăcea ne comunică faptul că „ALDE se opune proiectului depozitului de deseuri radioactive de la Kozlodui”, cdar nu ne spune și cum.