Practica transferului profiturilor taxabile către țări cu fiscalitate redusă sau chiar zero, atât de frecventă, trebuie descurajată. România, de exemplu, încasează de 4-5 ori mai puțini bani la buget decât ar trebui, datorită acestei practici utilizate de multinaționalele care activează în țara noastră, în absența oricărei reglementări. Nu este suficient să ne plângem că nu sunt suficenți bani la buget ca să ne atingem obiectivele bunei guvernări. Trebuie să și acționăm. În acest sens, România ar trebui să susțină Directiva adoptată (cu o largă majoritate) pe 4 iulie a.c. de către Parlamentul European, prin care multinaționalele vor trebui să raporteze impozitele și datele economico-financiare pentru fiecare stat în care desfășoară activități. Aceste date ar trebui să fie ușor accesibile de pe pagina de internet a companiei respective. Informațiile, conform directivei PE, ar trebui să se refere la: numele companiei și lista subsidiarelor sale, dacă este cazul, o scurtă descriere a activității și a acoperirii geografice; numărul de angajați full-time; suma cifrei de afaceri nete· capitalul înregistrat; suma profitului sau pierderilor brute; suma taxelor pe venit plătite în anul financiar relevant de către firmă și de către filialele sale rezidente fiscal în respectiva jurisdicție fiscală; suma câștigurilor acumulate· dacă subsidiarele, afiliatele sau filialele beneficiază de un tratament fiscal preferențial Directiva reglementează și excepțiile pe care fiecare stat le poate acorda. Considerăm că o astfel de măsură, luată la nivel european, va fi în folosul cetățenilor țărilor Uniunii Europene, deci și al cetățenilor României. Românii vor beneficia astfel de o creștere a calității vieții în comunitățile lor, susținută de resurse financiare/bugetare importante, care astăzi sunt ”volatilizate” prin practica transferurilor. Impozitele trebuie plătite acolo unde sunt generate profiturile. Guvernul României trebuie să-și recupereze dreptul de a-și exercita suveranitatea fiscală.
