Muzeul Municipiului Bucureşti continuă seria de întâlniri organizate la Palatul Suțu și vă invită să participați joi, 6 aprilie 2017, ora 18:30 la conferința Braga. Povești și itinerarii balcanice. Invitatul din această săptămână este Dragoș Bogdan, filolog de formație și un pasionat producător de bragă (Bogdania Bragagerie). Conferința este coordonată de Cătălin Constantin.
Braga este cunoscută în întreaga lume balcanică, însoțind viața cotidiană a oamenilor fără să țină cont de granițe sau de rețete. A fost preparată, vândută şi degustată de turci, albanezi, bulgari, sârbi, aromâni și români deopotrivă. Cu un aer prăfuit de poveste știută de la bunica, folosită ca termen de comparație atunci când lauzi prețul bun al mărfii, băută de unii la Slatina, Galați sau Constanța, iar de alții în Bulgaria, braga este un subiect ce naște un sentiment de nesiguranță – fiindcă nu știi exact despre ce e vorba – și, în același timp, de curiozitate iscoditoare ca pentru o moștenire despre care doar bănuiai că există, iar acum o primești pe neașteptate. Deși este greu să o localizăm în drumul dintre Istanbul și București, deși nu mai știm exact cine o făcea și nici care erau rețetele folosite, atunci când zvârlim „pe cărarea gâtului” un pahar cu bragă avem sentimentul că recâștigăm o comoară de patrimoniu, lipită „ca marca de scrisoare” de fibra românească – Dragoș Bogdan.
Dragoș Bogdan și-a început activitatea de antreprenor în anul 2009, devenind proprietarul unei firme de distribuţie de produse alimentare tradiţionale. Povestea braga Bogdania a început în 2016, după o îndelungată perioadă de pregătire a mijloacelor de producţie a acestei băuturi: Am înțeles că bucureștenii trebuie să aibă bragagiul lor, și de aceea am dat viață unui proiect cultural de recuperare a istoriei orașului printr-un produs specific, precizează Dragoș Bogdan.
