JOI, 15 DECEMBRIE 2016, ORA 18:00, TREND STUDIO – lounge & coffee – (Bl. 1-3-5, Strada “Felix Aderca”, lângă Cinematograful ”Modern”) – Întâlnirile AmiTea
Invitați: dirijorul GIAN LUIGI ZAMPIERI (ITALIA ), pianista LUIZA BORAC
Moderatori: CLAUDIA GORUN, PR – Filarmonica “Oltenia”, CONSTANTIN SECARĂ – muzicolog
VINERI, 16 DECEMBRIE 2016, ORA 19:00
Ziua Filarmonicii “Oltenia” – 112 ani de la primul concert al Societății Filarmonice din Craiova
Concert vocal-simfonic ORCHESTRA SIMFONICĂ ŞI CORALA ACADEMICĂ ALE FILARMONICII “OLTENIA”
DIRIJOR: GIAN LUIGI ZAMPIERI (ITALIA )
SOLISTĂ: LUIZA BORAC (GERMANIA) – pian
Dirijor cor: MANUELA ENACHE
În program:
Carl Philipp Emanuel Bach: Sinfonia nr. 1 în Re major, Wq. 183, Wolfgang Amadeus Mozart: Concertul nr. 21 în Do major pentru pian şi orchestră, K. 467, Georg Friedrich Händel: Oratoriul „Messiah” pentru cor şi orchestră, HWV 56 (fragmente), Joseph Haydn: „Te Deum” în Do major pentru cor, orchestră şi orgă. La orgă: CORINA STĂNESCU
Gian Luigi Zampieri, născut în 1965 la Roma, este reprezentant al şcolii italiene de dirijat, fiind unul dintre ultimii discipoli ai maestrului Franco Ferrara. A urmat studiile la Accademia di Santa Cecilia şi apoi la Accademia Chigiana, obţinând în 1988 Diploma de onoare. În calitate de organist şi dirijor, s-a perfecţionat cu muzicieni de prestigiu precum Francesco De Masi, Carlo Maria Giulini, Ghenadi Rojdestvenski şi Leonard Bernstein. La vârsta de 15 de ani, a devenit organist la Basilica di Santa Maria in Trastevere din Roma, unde a activat timp de 20 de ani.
În 1997, a câştigat Concursul internațional ”A. Pedrotti”, fiind primul dirijor italian laureat al acestui concurs. Lansat din anii studenţiei în cariera dirijorală, Gian Luigi Zampieri a condus prestigioase orchestre din România, precum şi din străinătate. De mai mulţi de ani, se ocupă de repunerea în valoare a repertoriului simfonic italian al secolului XX (Fano, Respighi, Pizzetti, Malipiero, Rota, Ghedini, Ferrara). De la mijlocul anilor 80, s-a dedicat prezentării operei lui Astor Piazzolla şi este considerat de critică drept unul dintre experţii de seamă pe scenele internaționale: a realizat transcripții și orchestrații interpretate în toată lumea (Vladimir Spivakov, Lalo Schifrin, Jorge Calandrelli, Ettore Stratta etc.).
Concertele sale sunt înregistrate și transmise de Radio România, RAI, Radio Vatican, Tv Spaniola, Radio Rusia, Uniunea Radiourilor Europene de la Geneva. Intrat de foarte tânăr în lumea cinematografului, a îngrijit ediția italiană a filmului „Amadeus” de Miloš Forman (1985). Din 1986, este profesor titular de studii orchestrale la conservatoarele italiene de stat. În prezent, este dirijor invitat al Filarmonicii din São Carlos (Brazilia) și dirijor al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova.
“Pasiune, sensibilitate și tehnică formidabilă sunt cuvintele care descriu performanţa Luizei Borac.” (BBC Music Awards) În 2007, pianistei Luiza Borac i s-a acordat premiul BBC, așa numitul “Oscar” al CD-urilor în Marea Britanie, pentru cea mai bună înregistrare instrumentală CD a anului. Artista a promovat în mod spectaculos creația compozitorilor GEORGE ENESCU și DINU LIPATTI în plan internațional, prin intermediul înregistrărilor premiate de cele mai importante publicații de specialitate precum BBC, New York Times, Gramophone, Der Spiegel etc. cât și al numeroaselor concerte și prelegeri pe scenele lumii. În martie 2006, revista americană de muzică clasică Fanfare a ales albumul Enescu ca Story și copertă, incluzând înregistrarea în Hall of Fame Fanfare. Numeroase emisiuni de radio europene au prezentat această înregistrare alături de ample interviuri.
În 2009, Luiza Borac a fost selecţionată să interpreteze în primă audiție mondială lucrarea recent descoperită a compozitorului Robert Schumann, “Ahnung”. Tot în 2009, după 10 ani ca artistă a casei Steinway, Luiza Borac a fost inclusă în seria celebritatilor “Wall of Fame” Steinway. În anul 2014, Luiza Borac a primit titlul de doctor ‘summa cum laudae’ acordat de Universitatea Națională de Muzică din București pentru lucrarea sa dedicată creației lui George Enescu. În același an, a apărut discul intitulat Chants nostalgiques, care a adus în atenția internațională din nou 2 nume mari ale muzicii românești, ale dirijorului și compozitorului Constantin Silvestri și tenorului Ion Buzea, aniversat la împlinirea a 8 decenii de viață.
Manuela Enache a început studiul viorii la vârsta de opt ani, sub îndrumarea mamei sale. A urmat apoi cursurile Liceului de Artă “Marin Sorescu” (clasa de vioară). În perioada 2004 – 2008 a fost studentă bursieră în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică – Bucureşti, specializarea Dirijat cor academic (clasa conf. univ. dr. Valentin Gruescu), urmând în paralel şi modulul instrumental de vioară (Adrian Buliga, conf. univ. dr. Florin Croitoru).
În 2010 a absolvit cursurile de master ale Universităţii Naţionale de Muzică – Bucureşti (Stilistică dirijorală, specializarea Dirijat Cor academic), iar în perioada 2009 – 2010 a beneficiat de o bursă de studii în cadrul Birmingham Conservatoire (Marea Britanie), perfecţionându-se sub îndrumarea dirijorului Paul Spicer. Pe durata acestor studii s-a implicat activ în calitate de dirijor al Corului Camerata, alături de care a susţinut concerte şi a realizat imprimări audio.
În vara anului 2012, a participat la cursurile de măiestrie dirijorală şi fenomenologie muzicală susţinute în Germania de maestrul Konrad von Abel. Din anul 2010, Manuela Enache deţine statutul de dirijor al Coralei Academice a Filarmonicii “Oltenia”.
În Simfonia nr, 1 în Re major, Carl Philipp Emanuel Bach reflectă conceptul estetic de Sturm und Drang (Furtună şi avânt), ce a marcat creaţia artistică a secolului Luminilor, prin ipostazierea Teoriei Emoţiilor determinantă pentru opţiunile estetice ale artiştilor influenţaţi de concepţiile raţionalismului iluminist prefigurate de Goethe (Suferinţele tânărului Werther, 1774), Rousseau sau Voltaire.
Compus la Viena, în februarie 1785, Concertul în Do major pentru pian este o lucrare tipic mozartiană, remarcabilă prin frumuseţea şi ingeniozitatea melodică, impresionantă prin virtuozitatea debordantă etalată de instrumentul solist. Partea a doua a devenit o pagină muzicală celebră şi datorită includerii sale în coloana sonoră a filmului Elvira Madigan (producţie Suedia, 1967, regia Bo Widerberg). Melodia principală, de o frumuseţe fără egal, face parte din categoria „temelor de cânt“, în acest sens Wagner făcând mai târziu o serie de observaţii pertinente: „Mozart insuflă instrumentelor sale respiraţia nostalgică a vocii omeneşti..”
În anul 1742, Händel realizează celebrul Oratoriu „Messiah”, interpretat în premieră la Dublin, rămas exemplar în acest gen până astăzi. Lucrarea a fost scrisă în numai 23 de zile şi a produs o impresie adâncă asupra auditorilor încă de la prima audiţie. Muzicianul însuşi mărturisea că a lucrat la acest impresionant edificiu sonor aproape ca un posedat, iar când a terminat de scris celebrul cor Halleluiah! mărturisea: „…am crezut că Cerurile se deschid în faţa mea şi însuşi Dumnezeu cel Atotputernic mă priveşte de pe Tronul Său, înconjurat de îngeri.”
