Salariul minim și proiectul legii salarizării unitare, discutate

Reprezentanții Executivului au discutat luni, în cadrul Consiliului Național Tripartit (CNT), cu partenerii sociali despre nivelul salariului minim în anul 2017 și au prezentat o serie de modificări propuse în proiectul de lege privind salarizarea unitară.
Guvernul a cerut partenerilor sociali, sindicate și patronate, ca în următoarele două săptămâni să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul 2017, urmând ca până la finalul mandatului, Executivul să stabilească noul salariu minim, conform prevederilor legale.
Premierul Dacian Cioloș a transmis partenerilor sociali că pentru anul 2017 nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate și patronate, la fel ca în anii precedenți. Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul, la care lucrează în prezent un grup de experți independenți.
“Am venit la această întâlnire fără idei preconcepute. Suntem deschiși propunerilor partenerilor sociali și suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar și pentru a continua să lucrăm împreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate în evoluția salariului minim”, a declarat premierul Dacian Cioloș.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că pentru stabilirea salariului minim sunt necesari mai mulți pași, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederațiile sindicale și de cele patronale, iar ulterior va fi convocat un nou Consiliu Național Tripartit pentru a se ajunge la un consens.
Ministrul Muncii a precizat că pentru a putea asigura predictibilitatea salariului minim pe economie, ministerul a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat în plată în România și evaluarea impactului economic și social al aplicării acestuia.
Studiul realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale include analize și evaluări privind efectele economice și sociale potențiale ale creșterii salariului minim brut garantat în plată. Studiul are caracter de documentare, neavând efecte în stabilirea salariului minim în 2017.
Rezultatele studiului sunt utilizate, într-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată, conform Recomandării specifice de ţară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al României.
Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat în plată este elaborat de un grup de experți independenți, propuși de partenerii sociali, și va fi gata până la sfârșitul anului.
Acest studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate în România cu salariul minim și evidențiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune cinci scenarii privind creșterea salariului minim și impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecărui scenariu asupra mediului economic.
În prezent, cuantumul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabileşte pe baza următoarelor elemente:
– art. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975;
– reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
– recomandarea Comisiei Europene cu privire la îmbunătățirea ponderii salariului minim în salariul mediu, astfel încât raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, așa cum este în țările dezvoltate din Uniunea Europeană;
– factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de muncă.
Astfel, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat de la 500 lei în anul 2008, la 1.250 începând cu 1 mai 2016, iar ponderea acestuia în câştigul salarial mediu brut din România a crescut de la 29,8% cât era în anul 2008 la 46,62% în anul 2016.
O sinteză cu principalele concluzii ale studiului: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect-sinteza.pdf
Studiul integral poate fi consultat la: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect.pdf
În ceea ce privește proiectul de lege privind salarizarea unitară, ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei până în 2022. Creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 % corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunțat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al președintelui, dar și că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei față de nivelul actual.
Proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcții greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii și specialiștii din domeniul informatic, pentru a compensa situațiile în care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanță în limita a 5% din buget.
“În privința proiectului legii salarizării unitare, vă cer să avem o abordare realistă astfel încât să rezolvăm problema inechităților din sistem și să nu afectăm salariile aflate în plată”, a afirmat premierul Dacian Cioloș.
Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.

Comentarii

comentarii