Parlamentul European a adoptat reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al UE, inclusiv pentru sectorul aerian și maritim, mecanismul de ajustare la frontieră și un nou fond social.
Parlamentul a aprobat marți acordurile încheiate cu țările Uniunii la sfârșitul anului 2022 cu privire la mai multe acte legislative cheie care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Acesta este planul Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană a climei.
Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii
Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a fost adoptată cu 413 de voturi pentru, 167 împotrivă și 57 abțineri. Ea crește nivelul de ambiție al ETS. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele acoperite de ETS trebuie reduse cu 62 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 2005. De asemenea, ea elimină treptat certificatele gratuite pentru companii din 2026 până în 2034 și creează un nou ETS II separat pentru carburanții din transportul rutier și pentru clădiri, care va stabili prețul emisiilor din aceste sectoare începând cu 2027 (sau 2028 dacă prețurile la energie sunt excepțional de ridicate).
Mai multe detalii despre reforma ETS sunt disponibile în limba engleză în comunicatul de presă publicat după încheierea acordului cu țările Uniunii.
Parlamentul a votat să includă în ETS, pentru prima oară, emisiile de GES din sectorul maritim (500 de voturi pentru, 131 împotrivă and 11 abțineri) și a convenit să revizuiască ETS pentru aviație (463 de voturi pentru, 117 împotrivă și 64 abțineri). Astfel, se vor elimina treptat, până în 2026, certificatele gratuite acordate sectorului aviatic și se va promova folosirea combustibililor de aviație derivați din surse regenerabile.
Un nou instrument de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon
Cu 487 de voturi pentru, 81 împotrivă și 75 abțineri, Parlamentul a adoptat normele care reglementează noul mecanism al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM). Acesta urmărește să stimuleze țările din afara Uniunii să își crească nivelul de ambiție în materie de climă și să garanteze că eforturile UE și globale în domeniul climei nu sunt subminate de relocarea producției din Uniune către țări cu politici mai puțin ambițioase.
CBAM reglementează fierul, oțelul, cimentul, aluminiul, îngrășămintele, electricitatea, hidrogenul și, în anumite condiții, emisiile indirecte. Importatorii acestor bunuri vor trebui să plătească diferența dintre prețul carbonului plătit în țara de producție și prețul certificatelor de emisii de carbon din EU ETS.
CBAM va fi introdus treptat între 2026 și 2034, în mod sincronizat cu eliminarea treptată a certificatelor gratuite din EU ETS.
Un fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice care va combate sărăcia energetică
Parlamentul a adoptat cu 521 de voturi pentru, 75 împotrivă și 43 abțineri acordul încheiat cu țările Uniunii de a crea în 2026 Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (SCF), pentru a garanta că tranziția climatică va fi echitabilă și incluzivă din punct de vedere social. Gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile și utilizatorii de transport care sunt afectați în mod deosebit de sărăcia energetică și a transporturilor vor beneficia de acest fond. Atunci când va fi pus în aplicare integral, fondul va fi finanțat prin licitarea certificatelor ETS II în valoare de până la 65 de miliarde EUR, cu un procent suplimentar de 25% acoperit din resurse naționale (însumând un total estimat de 86,7 miliarde EUR).
Mai multe detalii despre fond sunt disponibile în limba engleză în comunicatul de presă publicat după încheierea acordului cu țările Uniunii.
Textele trebuie să fie acum aprobate oficial de către Consiliu. Ele vor fi apoi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și vor intra în vigoare după alte 20 de zile.
Prin adoptarea acestor acte legislative, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor ca UE să realizeze și să accelereze tranziția verde (exprimate în propunerile 3(1), 3(8), 3(9), 11(1) și 11 (7) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei).
arhiva
arhiva
