„România, putere verde” este o temă de maxim interes, mai ales în contextul actual. Oltenia este o zonă în care schimbările climatice și-au spus cuvântul, iar fenomenul deșertificării reprezintă cu adevărat o problemă, mai ales în sudul județului. „Salutăm inițiativa Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor care a fost concretizată în urmă cu câteva zile prin Ordonanța de Urgență care stimulează împăduririle prin acordarea unei prime anuale de 450 Euro pentru fiecare hectar de pădure nou înființată, timp de ani”, a explicat, în context, Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj. Consiliul Județean Dolj administrează, prin unitățile de profil din subordine – Centrul Județean pentru Protecția Naturii și Dezvoltare Durabilă – 5 arii și rezervații naturale. Cea mai mare dintre acestea, județe și Coridorul Jiului, se întinde pe 4 județe și 71.000 hectare.
Pădurile din România nu dețin doar un rol de stabilitate ecologică ci ar trebui privite și din perspectiva dezvoltării durabile. „Trebuie să privim spre viitor, să vedem cum putem deveni autonomi din punct de vedere energetic, dar, în același timp, să avem grijă de mediu. Dacă ne referim la păduri, vorbim despre o sursă regenerabilă de care, este clar că trebuie să avem grijă și să ne referim la viitor și la generațiile care vin dar, în același timp, trebuie exploatată eficient și în folosul oamenilor. Chiar și în acest an se vor planta 19 milioane de puieți. Avem prevăzut în PNRR alocarea unei sume importante, aproximativ 4 mld Euro pentru trei componente importante – managementul apei, păduri și biodiversitate, dar și o componentă pe deșeuri”, a punctat Alin Seserman, secretar de stat în Ministerul Mediului.
„Vreau să trag un semnal de alarmă în ceea ce privește deșertificarea. În această parte de țară, acest fenomen este pregnant. Anual dispar 1000 de hectare de teren. Practic, 6% din suprafața județului Dolj, pe un triunghi de la Craiova, la Calafat, la Dăbuleni și chiar mai departe către Corabia se petrec aceste lucruri speciale și deosebite și nu putem să nu ne întrebăm de ce se petrec aceste lucruri. Specialiștii spun că, pe de o parte nu există prea multe soluții de fixare a plantelor în zona aceasta de nisipuri, iar pe de altă parte, cred că cea mai gravă dintre probleme este nesăbuința noastră, a oamenilor care trăiesc în aceste zone, care au redus perdelele forestiere de la 12% din suprafața județului Dolj, undeva spre jumătate”, este de părere Ion Prioteasa, fost președinte al Consiliului Județean Dolj.
Previziunile nu sunt unele menite să ne bucure. Până la sfârșitul acestul secol, se pare, temperaturile vor crește alarmant. De aceea, fondurile care vor fi atrase prin PNRR sunt vitale și sperăm că vor produce efecte pozitive pentru această zonă.
„Există tăieri ilegale și le vedem. Dacă mergem pe munte, sau pe munte sau prin păduri, sau dacă zburați de la Otopeni cu avionul, se văd foarte bine. Este adevărat, pot fi tăieri de întinerire, dar mă îndoiesc. Totuși, avem IT-iști, avem Copernicus, cu informații gratis. De ce nu facem noi un program, un sistem, de urmărire a lemnului de la tăiere până la produsul finit și atunci, cu siguranță, vom vedea cât de taie legal și cât nu. Am depus un proiect pilot în acest sens. Din păcate, Comisia nu mi-a dat un calificativ pentru a putea fi votat pentru că a motivat că este în lucru un asemenea program. În ceea ce privește deșertificarea județului Dolj, aceasta a fost întotdeauna o problemă. Avem o stațiune care, teoretic, se ocupă de așa ceva. Și în acest sens am depus un proiect pilot în anul 2008, care a fost votat și a intrat în lucru. Din păcate, dela noi, chiar dacă se știa de el, nu s-a înscris nimeni la licitație. A fost o firmă din Tg. Mureș care a participat la acel proiect pilot european. Cred că ar trebui să avem un program de irigații dar nu pe păduri, ci unul care să respecte Directiva apei, acre să respecte toate normele și în primul rând s ne ajute și pe noi să facem economie. Deocamdată, programele de irigații pe care le avem noi au rămas la nivelul anilor 60. Cred că ar trebui să ne uitam mai mult la soluții practice, iar în cea ce privește împădurirea, prevenirea este la fel de importantă”, a fost concluzia zilei oferită de către europarlamentarul craiovean Marian Jean Marinescu.
Finalul conferinței a fost marcat prin plantarea a trei pomi în curtea Muzeului Exilului Românesc.
