La invitația președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, domnul Marcel Ioan Boloș, a participat în perioada 8 – 9 martie 2022, la Paris și Nevers, la reuniunea informală a miniștrilor din blocul european responsabili pentru afacerile digitale și comunicațiile electronice.
Temele de dezbatere în cele două zile ale reuniunii s-au axat pe provocările și oportunitățile aduse de transformarea digitală pentru societate, mediul înconjurător și generațiile viitoare. Întâlnirile au avut la bază patru domenii strategice: securitatea spațiului cibernetic European, locul femeilor în ecosistemul digital, tranziția verde și digitală, precum și viitorul tehnologiilor de internet.
Provocările din domeniul securității cibernetice
Prima zi a reuniunii ministeriale informale s-a încheiat cu o masă rotundă privind consolidarea rezilienței infrastructurii și rețelelor de comunicații electronice în Europa, organizată în Nevers. Aceasta s-a concentrat pe reziliența infrastructurii vitale pentru rețelele de comunicații electronice, inclusiv pe infrastructura terestră, cabluri submarine etc. Juhan Lepassaar, director executiv al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), și Annemarie Sipkes, președintele Organismului autorităților europene de reglementare pentru comunicații electronice (BEREC), au abordat aspectele specifice din perspectiva reglementării europene, a provocărilor cu care se confruntă autoritățile naționale și reglementatorii naționali și a cooperării la nivelul EUIBAs și al tuturor statelor membre.
În intervențiile sale, ministrul Marcel Boloș a adus în discuție contextul geopolitic actual, în care este de așteptat ca atacurile cibernetice să crească în impact și frecvență și să submineze valorile și securitatea europeană: „Este necesară intensificarea reformelor de reglementare, creșterea investițiilor pentru o mai mare rezistență a infrastructurilor și rețelelor de comunicații europene și pe eforturile concertate la nivel european pentru asigurarea unei conectivități rezistente peste tot în UE, care să-i permită să rămână conectată în toate crizele posibile”, a transmis Marcel Boloș.
Tot în prima zi a vizitei a fost semnată declarația Uniunii Europene privind femeile în antreprenoriat și inovare. Declarația vizează consolidarea diversității în spiritul antreprenorial și de inovare și întocmește un inventar al obstacolelor în inovare, tehnologie și antreprenoriat, cu care se confruntă femeile din cauza discriminării, a prejudecăților și a stereotipurilor. Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării și secretarul de stat Carmen Moraru și-au arătat susținerea pentru creșterea oportunităților digitale și antreprenoriale pentru femei și maximizarea potențialului creativ și inovator al acestora.
Abordarea europeană pentru combaterea pericolelor din sfera digitală
Cea de-a doua zi a reuniunii ministeriale informale a fost dedicată unei plenare politice pe tema spațiului cibernetic european. A fost abordată problematica securității sistemelor informaționale și cerințelor de bază de securitate cibernetică pentru Europa, din perspectiva structurii unui ecosistem cibernetic european rezistent și eficient și a mecanismele europene de cooperare.
Recentele atacuri cibernetice asupra Ucrainei, în contextul tensiunilor în creștere cauzate de invazia rusă, au generat îngrijorare cu privire la propagarea conflictelor în domeniul digital. Deși până în prezent nu a fost identificat niciun atac cibernetic direct care să vizeze în mod direct interesele Uniunii Europene, riscurile de propagare a atacurilor cibernetice sunt tot mai acute. Mai mult decât oricând, prin atacuri cibernetice se încearcă modelarea, în mod infidel, a opiniei publice, prin diseminarea dezinformarii și folosirea serviciilor digitale în scopuri nefaste.
Juhan Lepassaar, director executiv al ENISA, și Guillaume Poupard, director general al Agenției Naționale de Securitate Cibernetică a Franței (ANSSI) au prezentat măsurile necesare pentru a avea o coordonare eficientă la nivel UE, a preveni atacurile cibernetice, a crește încrederea și pentru a asigura dezvoltarea sistemelor de certificare europeană în domeniul securității cibernetice.
Țara noastră, alături de ceilalți miniștrii UE, a semnat apelul comun pentru a consolida capacitățile UE de securitate cibernetică. Aceștia au recunoscut importanța ca Uniunea Europeană să sprijine reziliența cibernetică a Ucrainei și faptul că posibilul efect de propagare al unor astfel de atacuri cibernetice asupra rețelelor europene impune necesitatea ca UE să avanseze cu un plan ambițios și cuprinzător pentru securitatea sa cibernetică.
România utilizează toate pârghiile de care dispune pentru a se implica în mod proactiv în abordarea europeană susținută a securității cibernetice. Consolidarea structurilor naționale de securitate cibernetică este o prioritate, în acest sens fiind înfințat Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).
O concluzie importantă a ale celor două zile de discuții a fost că instituțiile, agențiile și organismele UE vor adopta măsuri pentru a consolida și mai mult securitatea cibernetică, dat fiind că Uniunea Europeană este un actor strategic-cheie al cărui rol pe scena internațională face imperioasă securizarea datelor și rețelelor împotriva amenințărilor cibernetice.
