România nu a respectat recomandările făcute de către GRECO referitor la nivelul corupției, se arată într-un comunicat al instituției europene publicat miercuri.
GRECO a publicat al doilea raport interimar de evaluare referitor la „prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor”. în Raportul de Evaluare, GRECO a formulat treisprezece recomandări privind România. În Raportul Interimar de Conformitate, GRECO a concluzionat că patru (recomandările v, vii, x şi xii) au fost implementate satisfăcător.
Trei recomandări (ii, viii şi xi) au rămas parţial implementate iar şase (i, iii, iv, vi, ix şi xiii) au rămas neimplementate. La acestea, Raportul adoptat conform Regulii 34 a adăugat alte cinci recomandări.
GRECO a recomandat:
– îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ (i) prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; (ii) prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi (iii) prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe (recomandarea i);
– (i) dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi (ii) asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar (recomandarea ii);
– adoptarea de măsuri pentru (i) a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi (ii) a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi (iii) a introduce o cerinţă de dezvăluire ad-hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia (recomandarea iii);
– stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător (recommandarea iv);
– introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care urmăresc să influenţeze procesul legislativ (recomandarea vi);4
– autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi (i) un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi (ii) să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită (recomandarea ix).
GRECO a solicitat autorităților române să facă un bilanț al măsurilor luate pentru punerea în aplicare a recomandărilor restante până la 31 martie 2022.
Întregul raport poate fi studiat la următoarea adresă: https://rm.coe.int/runda-a-patra-de-evaluare-prevenirea-coruptiei-cu-privire-la-membrii-p/1680a25b4c.
