Cum energia din surse regenerabile capătă importanță în mixul energetic european, eurodeputații propun sprijinirea soluțiilor de stocare, cum ar fi hidrogenul sau bateriile de uz casnic.
Într-un raport adoptat vineri cu 556 voturi pentru, 22 împotrivă și 110 abțineri, eurodeputații au definit strategia pentru stocarea energiei, care va juca un rol crucial pentru a se atinge obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
Autoarea raportului, Claudia Gamon (Renew Europe, Austria), a declarat următoarele: „Stocarea energiei va fi esențială pentru tranziția spre o economie decarbonizată, bazată pe surse regenerabile de energie. Cum electricitatea generată de energia eoliană sau solară nu este întotdeauna disponibilă în cantitățile necesare, va trebui să o stocăm în cantități mai mari. Pe lângă tehnicile despre care știm deja că funcționează bine, cum ar fi acumularea hidraulică prin pompare, mai multe tehnologii vor juca un rol crucial în viitor, precum noile tehnologii pentru baterii, stocarea energiei termice sau hidrogenul verde. Ele trebuie să capete acces la piață pentru a asigura aprovizionarea constantă cu energie a cetățenilor europeni.”
Hidrogenul verde
Parlamentul solicită Comisiei Europene și statelor membre să elimine barierele de reglementare care împiedică dezvoltarea proiectelor de stocare de energie, cum ar fi dubla impozitare sau lipsa normelor aferente în codurile de rețea ale Uniunii. Rețelele transeuropene de energie trebuie revizuite și ele pentru a îmbunătăți criteriile de eligibilitate pentru cei care doresc să dezvolte instalații de stocare a energiei, spun eurodeputații.
Aceștia au evidențiat și potențialul hidrogenului produs din surse regenerabile (așa-numitul „hidrogen verde”) și au solicitat Comisiei să sprijine în continuare activitățile de cercetare și dezvoltare legate de dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen. Măsurile de sprijin ar putea ajuta la reducerea costurilor legate de hidrogenul verde și i-ar putea asigura viabilitatea economică, adaugă aceștia. Comisia ar trebui să analizeze, de asemenea, dacă infrastructura de gaze poate fi modernizată astfel încât să permită transportul hidrogenului, dat fiind că gazele naturale se folosesc doar într-o etapă de tranziție, urmând ca utilizarea lor să scadă treptat.
Bateriile fabricate în Uniune și noile opțiuni de stocare
Parlamentul sprijină și eforturile Comisiei de a crea standarde pentru bateriile europene și de a reduce dependența de fabricarea lor în afara Europei. Uniunea Europeană depinde în mare măsură de importurile de materii prime din surse unde extracția implică degradarea mediului înconjurător. Această situație ar trebui ameliorată prin îmbunătățirea sistemelor de reciclare și prin aprovizionarea durabilă cu materiale prime, eventual din UE.
În fine, eurodeputații propun modalități pentru a sprijini alte opțiuni de stocare, cum ar fi stocarea de energie mecanică și termică, precum și dezvoltarea unor sisteme de stocare descentralizate prin bateriile de uz casnic, stocarea energiei termice în contextul locuințelor, tehnologia de la vehicule la rețea și sistemele energetice casnice inteligente.
Pentru a atinge obiectivele Pactului verde și ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice, sistemul energetic european va trebui să aibă emisii neutre de carbon (adică să emită cel mult atât carbon cât poate absorbi) până în a doua jumătate a secolului. Însă, deși sursele regenerabile de energie sunt fundamentale pentru a putea realiza acest obiectiv, unele dintre cele mai importante surse nu sunt întotdeauna fiabile: producția de energie solară și eoliană depinde de momentul zilei, de anotimpuri și de vreme. Cum ponderea surselor de energie regenerabile și cu producție variabilă crește, capacitatea de stocare a energiei va juca un rol din ce în ce mai important pentru a stoca energia între momentul producerii și cel al consumului.
Comisia Europeană estimează că Uniunea va trebui să poată stoca de șase ori mai multă energie decât în prezent pentru a atinge obiectivul de zero emisii nete de gaze cu efect de seră până în 2050.
