2. Recalibrări conceptuale
Lovitura de stat, în concepția istoricului Constantin Troncotă, „este o schimbare neconstituțională (nelegală) a puterii politice”. Tot acesta explică, în cadrul volumului „Conversații cu un general” al lui Liviu Stan, ce este lovitura de palat. „Schimbarea este realizată de către un grup interesat politic”.
Din cele două definiții putem înțelege, după 30 ani de la evenimentele din decembrie 1989, că în România cele două au mers în paralel, chiar mână în mână.
Tot istoricul TRoncotă recunoaște în timpul interviurilor, care este cauza pentru care în țara noastră încă nu se recunoaște că acum 30 ani a fost lovitură de stat și anume faptul că autorii – „traiesc încă și ar putea fi judecați pentru înaltă trădare, dar și pentru faptul că au beneficiat de sprijin extern” în schimbarea puterii politice. Noua conducere s-a dovedit a fi una puternic pro-sovietică formată din generalii Ioan Atanasie Stănculescu și Constabtin Militaru și „cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Ion Iliescu”, cel care-și făcuse, în tinerețe, studiile la Moscova.
Cifrele oficiale ne prezintă un bilanț tulburător al evenimentelor din decembrie 1989: „1258 morți, circa 3700 de răniți prin împușcare și aproximativ 10.000 de molestați”, explică Liviu Stan în cadrul lucrării.
Să ne amintim de cifrele rostite pe 25 decembrie 1989, în timpul mascaradei de proces în care au fost „judecați” Ceaușeștii – Genocid – peste 60.000 victime; Subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc; Subminarea economiei naționale și Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci în străinătate.
Pe bună dreptate, Liviu Stan se întreabă și întreabă, la rândul său „acolo trebuia să se ajungă, la acea cifră?”. Comparând cu cifrele oficiale întrebarea sa nu poate decât să ne cutremure. Și asta în contextul în care cei doi amintesc, în timpul convesației, de carnagiile de la Sibilu – unde prim-secretar era Nicusor Ceaușescu li unde au ajuns, în plimbările lor prin România, «turiștii-neturiști», dar și Otopneni – unde au fost omorâți cu sânge rece 37 de tineri militari.
Tot în interviul celor doi aflăm și că într-un raport al SRI despre decembrie 1989 se vorbește de „actorii și planificatorii strategici ai evenimentelor”.
Citiți și https://www.estv.ro/conversatii-cu-un-general-i/
