Reprezentanții Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene s-au aflat în vizită la Bucureşti în perioada 22 octombrie – 5 noiembrie 2013, pentru discuţii privind prima evaluare a programului economic sprijinit the FMI prin Acordul Stand-By, precum şi actualizarea situaţiei programului preventiv cu Uniunea Europeană privind balanţa de plăţi.
S-a ajuns la un acord la nivel tehnic. Programul, consideră oficialii europeni este, în linii mari, pe direcţia bună. Toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie 2013 au fost îndeplinite şi s-au făcut progrese pe calea atingerii majorităţii criteriilor structurale, se arată într-un coomunicat al Comisiei Europene remis EuroSud.
Creşterea reală a produsului intern brut în 2013 s-a consolidat pe fondul unei producţii agricole puternice şi evoluţiei robuste a exporturilor, această creştere fiind acum estimată la 2.2 la sută. Totuşi, cererea internă rămâne la un nivel redus, contribuind astfel la ajustarea contului curent la 1,2 la sută din PIB. Creşterea reală a produsului intern brut este prevăzută să rămână constantă în anul 2014, la nivelul de 2,2 la sută, factorii determinanţi ai creşterii deplasându-se treptat dinspre exporturile nete către cererea internă şi, mai ales către investiţii, acestea din urmă crescând pe măsura accelerării absorbţiei fondurilor Uniunii Europene. Inflaţia a revenit în intervalul ţintit de Banca Naţională în luna septembrie, reflectând în mare parte scăderea preţurilor la produsele alimentare, nivelul anticipat al inflaţiei la finele anului 2013 fiind de aproximativ 2 la sută. În ciuda deteriorării persistente a calităţii activelor, sectorul bancar şi-a păstrat flexibilitatea şi rezerve suficiente, asigurând provizioanele pentru acoperirea pierderilor provenite din împrumuturi.
Autorităţile au continuat procesul de ajustare fiscală şi s-au încadrat în ţinta de deficit fiscal stabilită pentru luna septembrie, acoperind prin restricţii de cheltuieli nerealizările de venituri. Ţinta pentru finele anului este acum fixată la 2,5 la sută din PIB (în creştere cu 0,2 la sută în termeni cash) pentru acoperirea necesităţilor mai mari de co-finanţare aferente unei absorbţii mai rapide a fondurilor Uniunii Europene. Pentru anul următor, autorităţile şi-au propus să continue reducerea treptată a deficitului, în conformitate cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) de a avea un deficit structural (conform metodologiei ESA) de 1 la sută în anul 2015, lăsând în acelaşi timp loc pentru majorarea în continuare a cheltuielilor aferente co-finanţării.
Eforturile de reformă structurală dau rezultate bune în unele domenii. Succesul ofertei publice iniţiale lansate pentru vânzarea unui pachet de 15 la sută din acţiunile Romgaz reprezintă o tranzacţie cu valoare de reper în sectorul întreprinderilor de stat şi pe pieţele de capital din România. Cu toate acestea, lipsa finalizării în cazul privatizării majoritare a companiei CFR Marfă a fost un obstacol, însă guvernul îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare, sprijinind între timp restructurarea companiei. Pregătirile pentru reformele din sectorul sanitar progresează, agenda liberalizării preţurilor la energie se încadrează în parametri şi s-au făcut paşi înainte pentru întărirea managementului financiar public, cum ar fi prioritizarea investiţiilor.
