Partidul Național Liberal a depus, astăzi, trei acțiuni la Curtea de Apel București, în baza Legii contenciosului administrativ, prin care îl cheamă în judecată pe premierul Victor Ponta din cauza refuzului de a organiza alegeri parțiale la nivelul funcțiilor de primari și președinte de CJ vacante, al consiliilor locale dizolvate și al mandatelor de parlamentari. Prin aceste cereri de chemare în judecată, instanța este solicitată să dispună obligarea Guvernului să respecte legislația și să stabilească data de desfășurare a alegerilor parțiale.
Inacțiunea Guvernului în aplicarea legislației electorale reprezintă un abuz de drept grav, realizat prin exces de putere și o încălcare a regulilor democratice de către premier.
Din rațiuni politice, Victor Ponta refuză să organizeze alegeri parțiale pentru funcția vacantă de președinte al Consiliului Județean Cluj și alte 22 de funcții vacante de primari, în legătură cu care a fost depășit termenul legal de 90 de zile pentru organizarea alegerilor locale (din județele Olt, Dâmbovița, Tulcea, Ilfov, Buzău, Vrancea, Maramureș, Vâlcea, Bacău, Caraș-Severin, Bistrița-Năsăud, Constanța, Hunedoara, Sălaj, Dolj, Neamț).
PNL solicită intervenția instanței și pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să fie respectate de către Guvernul României și obligațiile legale în situațiile de dizolvare a altor două consilii locale (din județele Iași și Arad).
Într-o a treia acțiune în instanță, Partidul Național Liberal cere Curții de Apel București să stabilească un termen în care Guvernul să fie obligat să emită o Hotărâre de Guvern pentru organizarea alegerilor parlamentare parțiale în colegiul uninominal nr.5, circumscripţia electorală nr. 18 – Galaţi (mandat vacantat de Dan Nica) și în colegiul uninominal nr. 15 circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti (mandat vacantat de Alin Petrache).
PNL a cerut public, în mod repetat, organizarea de alegeri parțiale, dar Victor Ponta a refuzat sistematic să aplice legea. Argumentele invocate de premier în așa-zisa justificare a refuzului său de a organiza parțiale – fie cel legat de posibilitatea viitoare de schimbare a sistemului electoral, fie legat de perioada limitată a mandatului la un an până la următoarele alegeri, fie considerentele bugetare – nu au temei în drepturile constituționale fundamentale al căror exercițiu trebuie asigurat chiar și pentru un an până la alegerile la termen.
Nici Constituția, nici legislația în vigoare nu fac vreo distincție referitoare la durata mandatului aleșilor sau la considerente de ordin bugetar în cazul alegerilor parțiale.
