Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” va fi gazda unei lansări de carte și a unei dezbateri, ce vor avea loc vineri. În centrul atenției și discuțiilor se vor afla lucrările: Evoluția instituțiilor politice ale statului român din 1859 până astăzi – autori: Sorin Liviu Damean, Dan Claudiu Dănișor, Mihai Ghițulescu și Alexandru Oșca, precum și Victorie însângerată. Decembrie 1989 – autor: Constantin Corneanu. Invitați speciali sunt istoricii Gheorghe Onișoru și Cezar Stanciu.
„Un subiect precum cel al lucrării de față este absolut indispensabil înțelegerii mecanismului puterii și a instituțiilor prin care acesta se exercită într-un stat. Este vorba de instituții politice de prim rang, a căror evoluție o studiem de la apariția statului național, înfăptuit prin unirea celor două Principate, Moldova și Muntenia, la 1859, și până în ziua de astăzi. Sunt exact 155 de ani în care s-au produs adevărate mutații la nivelul acestor instituții reprezentate de Executiv și Legislativ, în funcție de regimul existent la un moment dat. Și nu întotdeauna a fost o evoluție în sens pozitiv. Au existat și sincope, provocate atât de factori interni, cât și externi. Am experimentat, de-a lungul timpului, regimuri liberale și democratice, cu o clară distincție la nivelul separației puterilor în stat, dar și regimuri autoritare sau totalitare, când acest principiu este încălcat prin sporirea atribuțiilor puterii executive sau atunci când rămâne doar la nivel enunțiativ”, este de părere Sorin Liviu Damean.
La rândul său, autorul lucrării „Victorie însângerată. Decembrie 1989”, Constantin Corneanu este de părere că lucrarea domniei sale: „reprezintă o radiografie a modului în care evoluţia relaţiilor internaţionale, cu precădere cele Est – Vest, a influenţat evoluţia economico-socială şi politică a României socialiste, a metodelor şi mijloacelor prin care Nicolae Ceauşescu şi-a subordonat Partidul şi Statul, precum şi structurile de forţă şi de „intelligence” (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Departamentul Securităţii Statului), şi, totodată, a incapacităţii unei elite politico-militare şi de „intelligence” de a porni la reformarea societăţii şi a sistemului politic. Revoluţia Română din Decembrie 1989 a fost generată de o revoltă populară născută ca urmare a acestor eşecuri politice şi economice ale elitei politice româneşti din acele timpuri istorice, s-a radicalizat pe măsură ce represiunea regimului Ceauşescu se dovedea tot mai dură şi a atins apogeul prin respingerea totală a vechiului sistem politic. „Fără comuniști!” reprezintă nu numai o lozincă şi un deziderat al mulţimii aflate în Piaţa Palatului, în seara de 22 decembrie 1989, ci şi începutul unui proces menit să restabilească adevărul istoric şi să ofere României şi românilor un nou drum, un nou destin istoric. Nu contest existența unor agenţi străini în România, precum și faptul că aveau anumite planuri de acțiune, însă a pune în seama lor izbucnirea revoltei populare de la Timișoara reprezintă o negare a unui adevăr istoric: oamenii s-au revoltat la gândul că regimul Ceaușescu refuză să se predea în fața ISTORIEI și a adevărurilor sale”.
