Vineri (30 noiembrie 2018), Sâmbătă (1 Decembrie 2018), Duminică (2 decembrie 2018): Muzeul Olteniei Craiova (cu toate cele trei incinte expoziționale: Secția de Istorie-Arheologie – str. Madona Dudu nr.14, Secția de Etnografie – str. Matei Basarab nr. 16, Secția de Științele Naturii – str. Popa Șapcă nr. 8): DESCHIS, în intervalul orar 09.00 – 17.00, ora 16.30, ultimul vizitator.
De 1 decembrie 2018, Ziua Națională a României și în anul Centenar al Marii Uniri, an de o importanță deosebită pentru numărul și importanța activităților culturale dedicate evenimentelor de la 1918, în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial și pentru realizarea unui vis aparent imposibil, unirea tuturor românilor, Muzeul Olteniei Craiova oferă publicului acces gratuit în spațiile sale expoziționale, în vederea revitalizării, conștientizării evenimentelor istorice marcante pentru istoria națională.
Elementele centrale ale evenimentului sunt axate pe tematica istorică oferită de către Secția de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei, reprezentate de expoziţiile permanente dedicate nu numai operelor aflate în patrimoniul muzeului, ci și momentelor istorice marcante ale devenirii noastre ca stat național. Prin această acţiune, muzeul doreşte să ofere publicului craiovean ocazia de a participa la un tur ghidat specializat în Sala Regalității/ Marele Război, având mereu oportunitatea de a discuta liber despre marele moment istoric, la fel cum se întâmplă în marile incinte expoziţionale din lume, cu scopul de a apropia publicul de istoria națională şi de spațiile muzeale.
De asemenea, pentru că istoria trebuie readusă în conștiința colectivă, într-o formă modernă, în sălile expoziționale, vor rula filme documentare, în formă interactivă, digitală, reprezentând aspecte de luptă de pe frontul românesc.
Sala expozițională „Regalitatea României și Primul Război Mondial” oferă expunerea într-o formă modernă a unor piese de mobilier impresionante, dar și a unor tablouri ce au aparținut Domeniului Regal de la Segarcea. De asemenea, spațiul expozițional este încadrat de diorame cu butaforie muzeală interactivă ce redau scene de luptă din Primul Război Mondial.
Publicul ce va trece pragul va fi ghidat spre bustul Regelui Ferdinand supranumit și „Întregitorul” pentru meritul de a crede în idealul Unirii, deoarece personalitatea Regelui Ferdinand (1914-1927) este indiscutabil legată de făurirea României Mari, în urma implicării în primul război mondial, începând din anul 1916. Românii au dus lupte grele pentru realizarea idealului național, în bătălii sângeroase, luptele de la Mărășești, Mărăști, Oituz fiind cele mai reprezentative pentru eroismul armatei române.
Sunt redate scene specifice frontului românesc, lupte din tranșee și adăposturi, diferite medalii dăruite de Casa Regală cu ocazia diverselor sărbători, manifestări și aniversări.
Dacă vrei să cunoști mai multe despre istoria națională, cu accent pe momente istorice importante în an centenar, vino la Secția de Istorie-Arheologie și vei vedea fotografii, medalii, uniforme ale ostașilor români, tranșee de pe frontul românesc, portretele primilor doi regi ai României alături de soțiile lor – Regele Carol I și Regina Elisabeta, Regele Ferdinand și Regina Maria, piese de mobilier provenite de la Domeniile Coroanei de la Segarcea, scrisori, cărți poștale, căști militare și câteva piese care provin din perioada Marelui Război.
Cei pasionați de numismatică vor admira diferite medalii, decorații și brevete românești și străine precum Ordinul „Steaua României”, Ordinul „Coroana României”, Crucea „Meritul sanitar”, Ordinul „Crucea Regina Maria”, Ordinele franceze „Legiunea de Onoare” și „Crucea de Război”, Ordinul englez „Serviciul Distins”. Dintre decorațiile din această vitrină se distinge Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, primit de generalul Gheorghe Dragu.
De asemenea, nu trebuie să uităm figura emblematică a marelui diplomat Nicolae Titulescu, ce a marcat, în perioada interbelică, politica externă românească și europeană, ce este plasată în atmosfera vremii prin reproducerea interiorului cabinetului său de lucru. În expoziție se află obiecte personale ale marelui diplomat, dar și costumul de ceremonie al lui Savel Rădulescu, secretarul său la Liga Națiunilor.
Promovarea şi valorizarea patrimoniului remarcabil deţinut de Secţia istorie-arheologie se va face prin cele trei expoziţii permanente: Oltenia Preistorică, Redescoperă Istoria şi Oltenia Rediviva. Spaţiile expoziţionale grupate sub genericul Oltenia Preistorică reprezintă un periplu prin preistoria spaţiului geografic delimitat de Carpaţi, Dunăre şi Olt, începând din Epoca Paleolitică, de-a lungul Epocii Neolitice şi până în Epoca Bronzului, oferind vizitatorilor artefacte istorice de o importanţă deosebită.
Amenajată la parterul imobilului, Expoziţia Redescoperă Istoria redă atmosfera istorică a Antichităţii şi a Evului Mediu din Oltenia, printr-un discurs muzeistic care se ridică cu adevărat la standarde europene, în timp ce Expoziţia Oltenia Rediviva prezintă istoria regiunii Oltenia, raportată la perioada cuprinsă între evul mediu târziu şi secolul al XX-lea. Expoziţiile, prin tematică şi modul de expunere, sunt realizate într-o manieră modernă, accesibilă diferitelor categorii de vizitatori, şi îşi propun să provoace la dialog şi interactivitate vizitatorii de toate vârstele.
Secţia de etnografie (Casa Băniei) – important monument de arhitectură medievală şi, deopotrivă, cea mai veche construcţie civilă din Craiova – va prezenta publicului vizitator douăexpoziţii permanente: Ritmurile vieţii – o expunere care vorbeşte, în primul rând, despre existenţa şi raporturile omului tradiţional cu spaţiul şi timpul. Ritualul nunţii este şi el prezent în expoziţie, însoţit de artefacte religioase, dar şi de meşteşuguri tradiţionale specifice Olteniei: olăritul, cojocăritul, ţesutul, și Facerea pâinii ce este, de fapt, o reprezentare specifică a vechii culturi a grâului din Oltenia. Sunt prezentate, în felul acesta, câteva operaţii specifice ale cultivării grâului exemplificate cu piese de patrimoniu de valoare. Vatra, locul unde se prepară pâinea cea de toate zilele, este şi ea prezentă în expoziţie.
De asemenea, dacă în An Centenar vrei să admiri un simbol național, te invităm la expoziţia temporară Maria Tănase – un simbol peren, ce aduce în atenţia publicului, obiecte care i-au aparţinut Măiestrei naționale, fotografii, scrisori, documente personale, tablouri, precum şi schițe ale costumelor de scenă ce au aparținut cântăreței.
La Secţia de Ştiinţele Naturii, pot fi vizionate expoziţii ample cu tematici ştiinţifice variate şi complexe, realizate cu mijloace muzeo-tehnice moderne (butaforii, sisteme electronice, module luminoase): Oltenia – Terra fossilis, Condiţiile fizico-geografice şi ecosistemele Olteniei, Colecţia de minerale şi roci. Periplul muzeal continuă cu o expunere care cuprinde cele mai reprezentative fosile provenite exclusiv din teritoriul actual al Olteniei, cu valoare ştiinţifică deosebită şi relevante pentru paleodiversitatea regiunii. Reconstituirile scheletice ale unui urs de peşteră cu vârsta de circa 30.000 de ani sau ale unui mamut cu vârsta de circa 1,6 milioane de ani sunt doar două dintre punctele atractive ale acestei expoziţii.
La etaj, craiovenii pot admira două expoziţii care oferă posibilitatea consolidării şi/sau diversificării cunoştinţelor de bio-ecologie, geografie şi geologie.
Ultimul nivel este dedicat unei expoziţii care facilitează vizitatorilor cunoaşterea spaţiului cosmic Universul şi Sistemul nostru solar.
De asemenea, în spațiul expozițional de la parter, își etalează artefactele expoziția itinerantă “Vârstele Pământului – Specii de fosile din Mehedinți”, în fapt, un itinerariu paleontologic ce parcurge județul Mehedinți în timp și spațiu, și prezintă piese reprezentative de la depozitele jurasice din Șvinița, de la cele miocene și pliocene din Bahna, Malovăț, ajungând până la cele cuaternare de la Salcia. Astfel, publicul craiovean este invitat să descopere patrimoniul paleontologic deosebit al județului Mehedinți ce este concentrat în câteva zone reprezentative care, pentru bogăția, diversitatea și importanța fosilelor au fost declarate arii protejate. Ocrotirea lor și a locurilor în care ele apar la suprafață este determinată de importanța lor paleoecologică și paleogeografică.
