Vineri, de la ora 19:00, Orchestra Simfonică a Filarmonicii “Oltenia” vă invită la un nou Concert simfonic „Muzica uneşte” sub bagheta dirijorului Antonio Ariza Momblant (Spania) și în interpretarea solistului Toma Popovici (pian).
În program:
Eugen Petre Sandu: „O parodie…” (primă audiție absolută)
Ludwig van Beethoven: Concertul nr. 4 în Sol major pentru pian și orchestră, op. 58
Felix Mendelssohn-Bartholdy: Simfonia nr. 3 în La minor, op. 56, „Scoțiana”
Antonio Ariza Momblant
Disciplină, rigoare și pasiune. Acestea sunt primele trei calități care au fost evidențiate în momentul primirii Medaliei Fundației „Andrés Segovia”, ca recunoaștere a meritelor artistice ale maestrului Antonio Ariza Momblant. Versatilitatea sa manifestată în plan dirijoral i-a permis să conducă diverse orchestre, precum Orquesta de Córdoba, Kamerata Krondstadt, Symphony Orchestra of the University of Tamaulipas (Mexico), Provincial Choir and Orchestra of Jaén (înființate și dirijate de domnia sa) sau să apară în săli importante din China (Dongying, Beijing, Shenzen) și Spania (International Festival of Úbeda), prezentând prime audiții mondiale. A obținut și diploma de solist-pian la Conservatorul din Córdoba, la clasa profesorului Juan Miguel Moreno Calderón. S-a perfecționat studiind și cu alți pianiști de renume, precum José Morales, Jorge Luis Prats, Alexander Kandelaki, Moon Chang-Rok, Pilar Bilbao and Manuel Carra. În prezent, Antonio Ariza Momblant conduce Provincial Choir and the Orchestra of Jaén și este profesor de pian la Conservatorio Superior de Música „Andrés de Vandelvira” din Jaén.
Toma Popovici
Discipol al pianistei Dana Borşan, Toma Popovici este licenţiat şi doctor al Universităţii Naţionale de Muzică din București şi, în prezent, lector universitar al aceleiaşi universităţi, la disciplina pian din cadrul Departamentului Instrumente cu Claviatură – Muzică de Cameră. Toma Popovici a absolvit cursurile Liceului de artă “Dinu Lipatti” din Bucureşti, unde a studiat cu Sanda Bancea, Ludmila Popişteanu şi Lucia Teodorescu, precum şi cursurile de masterat ale College of Fine Arts, în cadrul Universităţii din Boston, unde a lucrat cu Horia Mihail, Tong-Il Han şi Victor Rosenbaum.
Toma Popovici a obţinut premii la numeroase concursuri naţionale si internaţionale, cele mai importante fiind premiul intâi al concursului internaţional “Dinu Lipatti”, Bucureşti (1997), premiul intâi la concursul internaţional Waki-Osaka, Japonia, 1996, premiul intâi la “Ann and Aaron Richmond Competition”, Boston, 2001.
Toma Popovici este membru fondator al “Trio Strad”, alături de Alexandru Tomescu şi Răzvan Suma, şi al “Trio Tancrede”, alături de Laurent Chatel şi Alexandre Lecarme. Colaborează cu artişti de prestigiu, precum Dana Borşan, Gabriel Croitoru, Cristina Anghelescu, Adrian Duminică, Mira Wang, Artur Lukomyanski, Jan Muller-Szeraws etc. Toma Popovici realizează frecvent înregistrări pentru Societatea Română de Radiodifuziune şi a realizat, între 2004 și 2011, o serie de şase discuri pentru compania Hammond GMAC.
Eugen Petre Sandu
Din anul 1996 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, iar din anul 2004 a devenit şi membru al Asociaţiei Naţionale Corale din România.
În perioada 1991 – 2013 a fost cadru didactic asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Din anul 2003 desfăşoară o importantă carieră didactică în calitate de conferențiar universitar doctor în cadrul Departamentului de Muzică al Facultăţii de Litere – Universitatea din Craiova.
„O PARODIE…OLTENEASCĂ pentru 3 soli şi orchestră simfonică. Creaţia mai sus menţionată caută să etaleze trei instrumente aerofone emblematice orchestrei simfonice, ansamblurilor populare şi spiritului românesc: naiul, clarinetul şi trompeta. Este un colaj prin care sunt evocate teme proprii, conţinuturi sonore din literatura filmului cât şi melodii din repertoriul inegalabilei interprete Maria Tănase…aşadar de la motive de bocet, marş,”Love story” la „Tărăişul şarpelui”, „Mă dusei să trec la Olt”, „Mărie şi Mărioară”, într-un aranjament armonic şi orchestral inedit….” (Eugen Petre Sandu)
Ludwig van Beethoven (1770 – 1827)
Considerat un maestru al simfoniei, Beethoven a lăsat şi în genul concertant o serie de lucrări de referinţă: cele 5 concerte pentru pian, concertul pentru vioară, triplul concert pentru vioară, violoncel şi pian şi o piesă în care instrumentul său favorit deţine un rol determinant (Fantezia pentru pian, cor şi orchestră). Deşi sunt opere de tinereţe, concertele beethoveniene denotă o maturitate deplină în gândire, o concepţie clară ce tinde către simfonizarea întregului discurs muzical şi o cunoaştere perfectă a posibilităţilor solistice şi orchestrale. Noutatea adusă de Beethoven o reprezintă depăşirea unui anumit cadru prestabilit de virtuozitate şi de exprimare artistică, compoziţiile fiind impregnate de un remarcabil suflu dramatic, văzute ca o continuare a marilor dezbateri simfonice.
Scris în anul 1806, Concertul nr. 4 în Sol major pentru pian şi orchestră, op. 58 impune o desfăşurare sonoră în spiritul unei simfonii concertante, dialogul solist-ansamblu sugerând o alternanţă timbrală, cu vaste opţiuni dezvoltătoare, continuitatea ideii poetice nefiind pusă nici un moment la îndoială.
Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809 – 1847)
Compusă în 1842, Simfonia nr. 3 în La minor, op. 56, „Scoţiana” reflectă puternicele impresii lăsate de vizita în Scoţia a compozitorului. Fermecătoarele peisaje, ruinele castelelor Stuarţilor, cântecele cimpoierilor sau suavitatea sentimentelor traduse în imagini sonore sugestive se regăsesc într‑o lucrare desăvârşit realizată, situată la intersecţia dintre muzica programatică şi cea fără program.
