În anii ’40, romii au fost considerați duşmani ai celui de-al Treilea Reich. În acea perioadă, peste 25.000 romi din România au fost deportați în lagărele de exterminare sau în Transnistria. Majoritatea au murit – fie de foame, fie din cauza bolilor sau a tratamentului brutal aplicat de gărzile naziste, iar alţii au fost victimele „soluţiei finale” din camerele de gazare. De asemenea, la nivel european, aproximativ 500.000 de romi au avut de suferit orori sau au fost decimați.
Pe 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă rămași în viață – femei, bătrâni și copii din așa-numitul „lagăr al țiganilor” – au fost exterminați în camerele de gazare. Acțiunile nazismului, în cadrul Holocaustului împotriva romilor, au fost mult mai puțin studiate decât cele din holocaustul evreiesc, și numai în ultimii ani, când comunitatea romă a început să ceară recunoașterea membrilor săi ca victime ale regimului nazist. Din cauza faptului că romii au fost mai slab organizați comunitar, este dificilă estimarea numărului victimelor. În perioada 01 / 03 august, în Usjest – Budapesta, a avut loc conferința internațională „Roma Holocaust”. La eveniment participat atat oficialități maghiare, cat și reprezentanți ai mai multor state europene și s-a desfășurat pe trei paneluri – comemorarea la nivel internațional a Holocaustului romilor, integrarea acestora și educație. „Începând cu 1983, în cadrul universiății în care activez, am demarat o cercetare privind victimele rome ale Holocaustului și am căutat supraviețuitorii acelor orori”, a explicat Gabor Istvan Molnar. La rândul său, Attila Landauer, un alt cercetător maghiar pe problemele Holocaustului romilor, a ținut să precizeze faptul că lipsa unei definiții exacte a romilor îngreunează cercetările. „Am găsit în documentele de arhivă referiri la nomazi, romi, țigani, negri. De asemenea, celor care au pierit în lagărele de concentrare sau exterminare, le-au fost distruse și documentele de identitate”.
Daniel Grebeldinger, reprezentantul Asociațiației „Nevo Parudimos”, a subliniat importanța cercetărilor efectuate în ceea ce privește trecutul populației rome din toată Europa. „Începând cu 2010, în început să organizăm o serie de întâlniri internaționale la care am adus tineri, întâlniri în timpul cărora am făcut educație despre Holocaust. Și la momentulacesta, o astfel de întâlnire are loc în Cracovia. A fost foarte important pentru tinerii care au participat la aceste evenimente să afle amănunte desprfe Holocaust, deoarece manualele de istorie conțin foarte puține informații depsre acele orori. Cu atât mai puțin despre Holocaustul romilor. Munca noastră s-a dovedit a nu fi una în zadar pentru că întâlnirea din 2014, la care au participat 1.000 de tineri romi din toată Europa a avut ca urmare recunoașterea, de către Consiliul Europei și Parlamentul European, a zilei de 2 august ca zi deb comemorare a Holocaustului romilor. Este foarte important ca astfel de evenimente să aăbă loc pentru ca oamenii să afle cât mai multe informații”.
Din partea Primăriei Craiova, la eveniment a participat Romeo Tiberiade, consilier al primarului Mihai Genoiu, pe probleme ale minorităților.
„În România, deportările romilor s-au făcut în două zone. Unii au fost trimiși în Polonia, la Auschwitz, iar cei din sudul României au fost deportați în Transnistria, tot în lagăre de expernimare. Personal sunt fiu al unor supraviețuitori deportați în 1942. Bunicii mei au fost deportați. Părinții mei, de asemenea. Am aflam amănute despre ce s-a întâmplat acolo de la bunica și de la părinții mei. În momentul deportării, mama avea doar 10 luni. Numai din România către Transnistria, au fost deportați, oficial, peste 25.000 de romi. Dintre aceștia, numai 11.000 s-a mai întors acasa. Neoficial, se vorbește de peste 40.000. Nu există date exacte. Ceea ce știm este știm este că Antonescu a dat ordin de deportare pentru romii nomazi. Din păcate, nu s-a ținu cont de această regulă și au fost deportați inclusiv romi care erau angajați cu forme legale”.
Impresionați de povestea acestuia, organizatorii și-au exprimat intenția de a iniția un parteneriat cu autoritățile române. Totodată, aceștia și-au exprimat dorința de a veni în Craiova și a vedea singuri modul în care Primăria Craiova a implementat proiectele pentru romi (infrastructură, cultură, educație).
Evenimentul a beneficiat de o largă participare, putând enumera parlamentari maghiari, Primarul UjPest, secretari de stat, reprezentanți ai minorității rome din Parlamentul ungar, precum și delegeții oficiale din Croația, Serbia, Bulgaria, Germania și România.
