Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova organizează cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, și, în colaborare cu Muzeul Bucovinei Suceava, expoziția temporară „Bucovina Tradițională”. Aceasta va fi deschisă publicului spre vizitare în perioada iunie – septembrie și va fi vernisată vineri, 29 iunie, ora 11.00, la sediul Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei, din str. Matei Basarab nr. 16, și se doreşte a fi o sinteză a valorilor etnografice bucovinene, care prezintă bogăţia, autenticitatea şi unicitatea tradiţiilor din această zonă.
Proiectul expozițional ce se va derula la Craiova, la Casa Băniei, s-a născut din necesitatea identificării și promovării colecțiilor din zona Bucovinei, în contextul în care spiritualitatea bucovineană este recunoscută și legitimată valoric la nivel național și internațional prin sărbatorile populare, atât cele legate de calendarul popular, cât şi prin cele legate de ciclul vieţii, majoritatea în strânsă corelaţie cu sărbatorile religioase ortodoxe ale românilor, și frumusețea portului popular.
Particularizând repere etnografice din zona Bucovinei, expoziția valorifică un schimb cultural remarcabil între Secția de Etnografie a Muzeului Bucovinei Suceava și Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, ilustrând expozițional tradiţiile de Paşti ale Bucovinei ce îmbină elementele arhaice păgâne cu ritualuri religioase, cele mai cunoscute fiind cele ale încondeierii ouălor de Paşti. Bucovina este cea mai importantă zonă din România unde se practică acest meşteşug, care, prin măiestria combinării motivelor tradiţionale şi îmbinarea culorilor, a devenit o adevarată artă. Ouăle încondeiate fac parte integrantă din celebrarea sărbatorilor pascale, motivele vechi “bătrâneşti” preluate din legendele populare (“calea rătacită”) sau din viaţa de zi cu zi («coarnele plugului», «năframa» , «spicul de grâu»), alternând cu motivele solare («rozeta») sau religioase («crucea») ilustrează simţul artistic al creatorilor populari din zonele Paltinu, Brodina, Izvoarele Sucevei, Putna.
Industria casnică este reprezentată prin prelucrarea plantelor textile, tors, ţesut, practicate cu mijloace rudimentare dar ingenioase – meliţă, fus, furcă, până la razboiul de ţesut orizontal folosit pentru realizarea ţesăturilor de interior, a ştergarelor sau a pânzei pentru cămăşi. Sunt prezentate textile de interior de la «lăicere» (care acopereau «laiţele» – bănci lungi ce înlocuiau scaunele), «peretare» (care se prindeau pe perete), «grindăraşe» (ţesături înguste care acopereau grinda transversală din «casa cea mare» (camera în care se păstra zestrea, hainele de sărbatoareşi în care se primeau oaspeţii). Ştergarele sunt piese ţesute în gospodărie, de uz gospodăresc dar şi obiecte de ceremonial (ştergare de nuntă, ştergare de înmormântare) sau piese de port (ştergarul de cap). Acestea se deosebesc prin dimensiuni, prin motivele folosite în decorarea lor sau prin tehnica de ţesut pânza de in sau cânepa. Toate aceste ţesături cunosc o varietate de culori îmbinate armonios, decorate cu motive în special geometrice, caracteristice artei populare bucovinene.
De asemenea, în cadrul expoziției, un loc aparte îl ocupă icoanele, pictate pe lemn sau sticlă, ce erau nelipsite din orice casă ţărănească, fiind aşezate ritualic pe peretele estic împreună cu un ştergar decorat la capete, constituindu-se astfel ca un element sacru ce proteja familia.
Constituită ca o incursiune în cultura și civilizația populară a acestei regiuni prin patrimoniul cultural tezaurizat în colecțiile Muzeului Bucovinei, expoziția propune vizitatorului să participe la un adevărat regal al portul popular din Bucovina, care prin simplitatea sa, moștenită din generație în generație, păstrează autenticitatea din satul tradițional românesc.
